Haotik + Danone = Love, dar blonda unde este?

Se pare ca articolul meu legat de provocarea lansata catre cei de la Danonne a avut ceva efecte pentru ca mi-au dat locul 2. Stiam de vineri de premiu si de faptul ca am castigat dar nu prea mi-a venit sa cred. Au urmat niste mailuri penibile din partea mea, dar ce firma de PR e asta ca nu am auzit de ea? Dar de ce vreti sa va dau copie dupa buletin? Si alte intrebari stupide.

Da, nu credeam ca am castigat. Dupa ce am dat mailurile am inceput sa mai si gandesc (asa fac eu de obicei),  asa ca am luat regulamentul la citit si am vazut ca era precizata acolo compania de PR si faptul ca trebuie sa le dau datele mele. Asa ca dupa ce am dat-o in bara mi-am cerut frumos scuze si le-am dat datele mele.

Concursul a creeat reactii destul de controversate pe facebook. Ca ar fi fost aranjat, ca nu a fost corect, ca aici si pe dincolo. Ce pot sa le zic. Pe de o parte ii inteleg, sunt omul care credea ca toate concursurile de pe net sunt aranajate. Daca ar fi venit cineva sa-mi spuna acum 2-3 ani ca va venii o vreme cand voi spune ca nu sunt toate concursurile aranjate i-as fi zis ca e prost. Si totusi la un moment dat s-a intamplat ceva si am inceput sa si castig.

Poate e o coincidenta faptul ca am castigat in momentul in care nu  m-am mai uitat la ceilalti concurenti, nu mi-a pasat de cine sunt ceilalti. Si sunt concursuri la care nu am castigat nimic dar ideea concursului a fost atat de misto incat nici nu mi-a pasat daca castig sau nu. Am scris un articol. M-am simtit bine. S-au simtit  bine si altii cititori care l-au citit. Deja am castigat.  Premiul, daca a venit, a fost doar o confirmare ca am facut totusi treaba buna. Dar eu eram deja castigat la „afacerea” asta.

Cand spun asta imi vine in cap concursul de la Toshiba unde scrierea articolului a fost o placere deosebita. Spuneam si in articol ma repet si aici, dupa ce am terminat de scris articolul ala nici nu mai conta daca e sau nu un concurs, daca castig sau nu, deja imi iesise o chestie misto si deja eram castigator.

Cam asta e atitudinea care trebuie sa o aveti la un concurs. Participati fie pentru ca premiul va atrage foarte tare, si aduci daca e pasiune, ies sigur si chestii misto sau daca ideea concursului va place si iarasi faceti o chestie misto pentru cititori si pentru voi. Daca esti vanator de concursuri nu ramai decat cu frustrarile ca concursul a fost o manarie.

Va spun sincer ca am simtit asa o tristete cand am vazut ca locul 1 l-a castigat blogatu pentur ca imi doream din tot sufletul sa vad articolul castigator, sa vad un articol care sa ma dea pe spate si sa ma simt mandru ca am iesit pe locul 2. Sa zic mama ce tare a fost articolul ala si uite al doilea dupa el am fost eu. Asa ca mandria mea a fost putin afectata, dar noi sa fim sanatosi.

Si va mai spun sincer ca daca ar fi trebuit sa aleg intre locul 1 si locul 2 as fi ales locul 2 pentru ca iPad-ul nu ma incalzeste cu nimic. Probabil daca as fi ales iPad-ul l-as fi ales din acelasi motiv pentru care sunt multumit de locul 2, pentru a imi face reclama, „aaaaa ia uite ala are iPad”, desi cred ca il vindeam repede dupa prima conferinta ca sa ma intorc la dragostea mea.

Problema cu concursurile astea cand sunt premii importante ca iPad, iPhone, Nokia N7 sau mai stiu eu ce gadget proaspat lansat aduce multi vanatori de concursuri, oameni care vor cu disperare sa castige si care dupa ce pierd nu au alceva mai bun de facut decat sa strige ca a fost teapa. Celor care zic asta le recomand articolul meu despre concursurile pe net si poate asa vor intelege ca nu sunt toate concursurile manarite dar ca vor trebuii sa si faca ceva misto daca vor sa castige.

http://haotik.ro/2010/07/26/concursuri-pe-net.htm