Scriu cu pasiune despre antreprenoriat si calatorii

Posted by

Acesta este mesajul pe care vreau sa il transmit astazi tuturor cititorilor mei si vreau sa fie citit cu mare atentie.

Razlet, recunosc ca mai am si articole despre chestii mai filozofice sau va mai povestesc cate un film bun care merita urmarit, dar chiar si aceste lucruri am inceput sa le pun tot mai rar pe blog in detrimentul primelor.

De ce tin sa precizez asta?

In ultima vreme am observat cativa prieteni oarecum dezamagiti de faptul ca scriu foarte des despre antreprenoriat si probabil asteptarile lor de la mine erau altele. Am un mesaj pentru ei: ma jur ca nu este niciun fel de problema daca nu imi mai urmariti blogul, ramanem prieteni, bem o bere impreuna, dar nu-i niciun fel de problema daca nu ma cititi. De asemenea, am obiceiul ca tot ce scriu pe aici sa dau catre comunitatile mele de pe twitter, facebook si google plus, iar uneori, dar foarte rar, chiar si pe linkedin. Si acolo puteti sa imi dati unfollow si sa nu ma mai urmariti, ca nu e niciun fel de problema.

Cel mai bun exemplu care imi vine in minte este Adi Hadean, care avea peste 1000 de cititori pe zi si a decis intr-o buna zi ca el vrea sa scrie doar despre mancare. A sters blogul vechi si a pornit de la zero. Din cei peste 1000 de cititori, a ramas cu doar 150 care au decis ca sunt interesati de articolele lor despre mancare.

Prin urmare, chiar nu vad vreo problema daca nu ma mai urmariti pe retelele sociale sau, in cazuri mai drastice, nu mai suntem prieteni. Nu e vorba de aroganta, am prieteni foarte buni care nu au nicio treaba cu antreprenoriatul si cu care beau bere (mai mult cola eu, trebuie sa recunosc), ma duc in vacante, la cinema, dar care nu au nicio treaba cu ce fac eu pe blog sau pe facebook.

Sunt foarte atent la ceea ce scriu

In caz ca nu ti-ai dat seama pana acum, sunt foarte atent la ce scriu pe blog, uneori incep un articol, apoi il sterg cand ajung pe la jumatate, pentru ca nu sunt multumit de calitatea lui sau subiectul respectiv nu mi se pare interesant, dupa care o iau de la capat. Uneori, din cauza oboselii, s-ar putea sa am si articole mai slabe, desi daca la final nu sunt multumit de cum a iesit articolul, il sterg fara niciun regret si ma apuc sa scriu din nou. Uneori am impresia ca am eu o problema si exagerez dupa ce am sters 3-4 inceputuri de articole.

De asemenea, am observat ca sunt oameni importanti din industrie care imi citesc blogul zi de zi. Nu vreau sa luati asta ca pe o lauda. Spre exemplu, pe unul dintre ei am tot zis pe la ultimele evenimente ca-l intreb direct de ce imi citeste blogul. Mie mi se pare ca ceea ce face el e foarte important si ca timpul lui este foarte limitat, asa ca sunt putin surprins, dar si onorat totodata de faptul ca totusi stie tot ce scriu eu pe blog. Asta ma face sa fiu si mai atent la lucrurile pe care le scriu pe blog in viitor.

Nu scriu pentru mine, scriu pentru a-i ajuta pe altii

Cel putin o data la 2-3 saptamani, cineva imi spune ca l-a ajutat unul din articolele mele si-mi multumeste. Ultima persoana care mi-a multumit a fost azi dimineata, cand vorbeam la telefon si mi-a zis ca si ea are probleme cu timpul si ca i-a placut articolul meu legat de cum iti poti cumpara timp. Daca exista doar doi cititori pe care stiu ca ii ajuta ceea ce scriu, atunci eu unul ma declar foarte multumit. Nu vreau 1000 de curiosi pe blog, au trecut demult vremurile acelea.

Ma citeste pana si tatal meu

Aproape zi de zi, tatal meu imi citeste blogul. Cand il intreb ce parere are, il vad asa, cum spune mandru ca ii place ceea ce scriu. Am tot zis ca il invat si cum sa comenteze pe blog – sa vedeti atunci distractie. Il tot bat la cap sa-si faca si el blog, dar o da in diverse mereu ca nu are timp, toamna zice ca sunt de cules merele si la iarna, primavara e de facut curat prin gradina si amana pentru la vara, si tot asa. Tot tatal meu a fost si primul care a rasfoit manuscrisul ce urmeaza sa devina o carte, nu i-a placut, inca doua persoane care vor spune asta si nu mai public nicio carte. Glumesc. A spus ca nu sunt eu in cartea respectiva, ca nu ma regaseste. E drept ca va fi o surpriza pentru toata lumea cartea respectiva.

2 comments

Comments are closed.