Birou de blogger, cu 6 ani in urma

 Primele mele incercari de blogging si primele mele articole apareau in urma cu mai bine de 6 ani. Intotdeauna este interesant sa arunc o privire in urma, la primele mele activitati in blogging, dar este si mai interesant sa ma uit la cum arata office-ul meu de atunci. Poze care imi trezesc multe amintiri, poze la care acum ma uit cu nostalgie.

In primul rand, o sa incep cu telefonul Alcatel care se vede undeva pe masa, in dreapta. Luat de la un prieten la mana a doua, era mic si avea in meniu si cateva chestii in plus, fata de un telefon normal.

Telefonul Nokia din dreapta il obtinusem la un schimb, pe un playstation si era bijuteria mea preferata la acea vreme. Symbian seria 6, avea aplicatii, jocuri pe el. Puteai sa pui .arm-uri ca ringtone si astfel aveam melodiile preferate setate ca ringtone la telefon. Stiu ca intr-o vreme aveam la el pe cea cu „Sefu’, …. te cauta cineva…. sefu’, te cauta cineva….. da’ raspunde-n &^%^ mea odata” si tare rapid mai eram in a raspunde la telefon, inainte sa inceapa sa injure telefonul de mama focului.

Laptopul l-am luat in rate, dar a fost o problema cu banca, asa ca dupa 6 luni l-am dus inapoi, dupa ce m-am folosit din plin de el. Cred ca v-am mai povestit. Oricum, era al doilea laptop si era foarte util, atat pentru blogging cat si pentru interventiile in reteaua de cartier pe care o aveam pe atunci.

Monitorul de pe perete nu-l mai am, era luat la o oferta de la un prieten, care isi luase laptop si a vrut sa vanda computerul si monitorul cat mai repede cu putinta. Era un monitor mic si foarte dragut, m-am despartit cu greu de el ceva ani mai tarziu.

Celalalt computer a ajuns piese, iar monitorul, daca nu ma insel, a ajuns la contabila si inca functioneaza foarte bine.  Pe vremea aceea nu descoperisem Samsung, asa ca monitorul cel mai bun pe care l-am gasit pe piata a fost un Philips.

Televizorul acela mic inca il mai am in dulap, ma gandesc ca ar putea fi pus pe lista de produse de dat in teste la @DigiPediaRo, daca tot zace pe acolo, desi e destul de vechi, chiar daca e atat de mic.

Caller ID-ul l-am dat lui John acum 2 ani cand avea emisiune la Alpha, ca sa poata vedea cine il suna cand e in direct si nu s-a mai intors inapoi.

CD-ul albastru de este agatat pe perete are o semnificatie deosebita pentru mine. Are povestea lui, probabil o sa v-o spun alta data.

Stampila galbena e chiar in momentul acesta pe masa langa mine; si ea a rezistat de-a lungul vremurilor impreuna cu firma pe care o „reprezinta”.  Trebuie sa fac o factura pentru o campanie si sper sa nu uit iar, cum am facut si zilele trecute.

Atatea amintiri, atatea povesti, atatea momente de fericire si tristete, acelasi birou. Astazi inca mai exista 2 din cele 3 birouri, unul fiind impachetat si pus bine, pentru ca a facut loc unui acvariu cu pesti.

Din ce vedeti si in poze, intotdeauna pe birourile mele este haos, semn ca nu ar strica cateva produse de birotica de la Mobexpert, care sa mai ordoneze putin lucrurile pe acolo. Deja am gasit cateva idei faine pe pagina lor de facebook.

Si o sa va prezint zilele viitoare cum arata biroul de blogger actual, tot fara lampa, tot un dezastru, dar poate putin mai ordonat decat acum 6 ani, un birou de blogger mai evoluat, de problogger.