Aug 19

Credinta in blogosfera

Credinta in blogosfera

Au fost vremuri in care credeam ca bloggerii sunt niste oameni minunati, vremuri in care imi aduceam aminte zi de zi de ceea ce spusese Raluxa la un workshop, cum ca bloggerii sunt un grup de oameni mai aparte, pe care ea ii vede ca fiind mai inteligenti si mai buni decat alti oameni. Era o mandrie sa fiu blogger in acea perioada, eram mandru sa fiu intre primii 100-200-1000 de bloggeri ai tarii, eram fericit si motivat sa vad cum creste traficul, comentariile, influenta.

La un moment dat, vorbeam cu atata pasiune despre blogging si blogosfera, incat multi dintre prietenii mei, care nu aveau treaba cu asa ceva, incepusera sa creada ca am facut o obsesie pentru asta, mai ales cand ma invitau la un gratar sau la piscina in weekend si eu ii refuzam, spunandu-le ca trebuie sa pregatesc articolele pentru saptamana urmatoare.

Chiar si atunci cand am facut cele mai cumplite greseli in online, ma ridicam de fiecare data optimist si mergeam mai departe. Stiam ca va fi bine, ca o sa reusesc, ca trebuie sa reusesc. Am devenit mai bun, mi-am perfectionat modul de a comunica, am invatat multe lucruri noi.

Dar cumva, pe acest drum, am obosit; si cu cat ma simteam mai obosit, cu atat trageam mai tare de mine si imi impuneam noi limite de depasit. La un moment dat, m-am simtit pierdut, ca si cum as fi ratacit drumul, ca si cum visul meu era doar o iluzie, ca si cum nimic din ce as fi facut nu mai conta.

Credinta te face mai puternic, dar chiar si aceasta credinta poate fi slabita in timp, treptat, avand ca rezultat inevitabil disparitia ei totala intr-o buna zi. Pentru cei religiosi exista carti crestine, dar pentru bloggeri nu mai exista nimic care sa iti redea speranta si puterea credintei.

Pur si simplu a venit o zi in care credinta mea, visul meu, a murit. Odata cu el, am considerat ca si Haotik, brandul de care eram atat de mandru si atasat, a murit si el. Putini au inteles asta atunci, putini inteleg asta acum, cand vad ca apar inca articole din cand in cand pe blog. Dar cred ca stim cu totii motivul pentru care apar, cred ca stim cu totii ca daca altadata spuneam cu mandrie „sunt blogger”, acum a devenit ceva care de foarte multe ori imi provoaca greata, acum obisnuiesc sa spun „eu nu sunt blogger”.

Din cand in cand imi place sa mai scriu cate ceva. O fac pentru cativa prieteni si pentru placerea mea personala, de cele mai multe ori incep un articol si il las in draft saptamani intregi, ajungand intr-un final la cosul de gunoi.

Ma gandesc uneori la cei 7 ani de munca asidua la acest blog, ma gandesc la zilele in care scriam 2-3 articole intr-o zi si cat de fericit eram ca puteam sa aduc informatii interesante cititorilor mei, ma gandesc la asta, dar pare doar o amintire din negura timpurilor, astazi nu mai simt deloc asta.

Taguri:
  1. Eu am ajuns la concluzia ca Bloggingul este la fel ca Credinta Adevarata.

    Daca te duci duminica de duminica la biserica (sau sambata de sambata) si la toate sarbatorile religioase intr-o buna zi incepi sa te indepartezi de la calea cea dreapta. Dar daca te duci la biserica doar atunci cand simti si iti sincronizezi fiecare secunda din viata la calea aleasa … vei merge doar inainte.

    Afirmam in urma cu cativa ani ca blogul care devine o povara este sortit pierzaniei. Acum observ cum se asterne praful pe unele bloguri si apar altele noi, cladite pe alt tip de motivatii.

    Raspunde
  2. Nu e chiar asa, daca scrii o data la 2-3 saptamani si crezi ca poti avea campanii de sute de euro… atunci viseaza… e vorba sa oferi continut de calitate, e vorba de a veni zilnic cu informatii utile, cu pareri pertinente cu informatie proaspata, e vorba de un plan editorial, de bani pentru dezvoltarea blogului si promovarea lui.

    De exemplu eu pe DragosSchiopu.ro nu consider ca fac blogging, imi astern ideile din cand in cand pentru prieteni. Dar nimeni nu o sa ajunga sa traiasca din bloggging in felul asta. Zoso munceste 10-12 ore pe zi, si altii la fel.

    Raspunde

Lasa un comentariu la Tudor Anuleaza

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.