Posted by Anul trecut am inteles inca o lectie importanta in antreprenoriat. Visele tale se pot implini daca incepi sa faci cat mai multi pasi in directia lor. In acest context am inteles ca de fapt „DACA” este „CAND”. Si atunci cand nu se mai pune problema „daca” ti se vor realiza sau nu visele, ci mai degraba „cand” se vor realiza, parca nu-ti mai vine sa stai pe loc si incepi sa alergi plin de entuziasm spre directia viselor tale.
Nu am sa va vorbesc despre visele mele in acest articol. Ele sunt multe, despre unele v-am mai vorbit pe blog de-a lungul timpului, le stiti sau, daca nu le stiti, ma puteti intreba atunci cand ne vedem in viata de zi cu zi. Sunt sigur ca si voi aveti visele voastre pe care vreti sa vi le indepliniti.
Dupa cum ati vazut in articolul de ieri, obiectivele mele pe anul acesta sunt mari si destul de numeroase. Unii ar spune ca sunt chiar foarte ambitioase sau cei mai pesimisti ar spune ca sunt chiar imposibile. Eu sunt un optimist convins, asa ca le voi spune ca nimic nu este imposibil. Unul din visurile mele este ca firma mea sa depaseasca anumite praguri financiare. Si ironia face ca visul meu nu este despre antreprenoriat, acesta fiind doar o unealta pentru a-mi indeplini un cu totul si cu totul alt vis.
Revenind la intrebarea din titlu, em am realizat ca o zi in care stau degeaba si nu fac nimic pentru visurile mele, ma plaseaza cu o zi mai departe de aceste vise. In acest context, parca nu-ti mai vine sa stai pe loc si ai o energie care te ajuta sa muti muntii din loc. Daca as fi inceput sa lucrez pentru visul meu la 18 ani, probabil ca acum era deja realizat.
Un alt aspect pe care vreau sa-l mai discut aici este drumul pe care il ai de facut pentru a ajunge la visurile tale. In mare este un traseu plin cu obiective si tot ce trebuie sa faci este sa ajungi din punctul A in punctul B si din punctul B in punctul C, si asa mai departe. Cu cat atingi mai repede un milestone, cu atat esti mai entuziast si iti dai seama ca drumul pana la visul tau s-a scurtat. Daca as fi avut ca obiectiv in 2004 dublarea cifrei de afaceri si acest obiectiv ar fi ramas constant an de an, chiar si daca s-ar fi indeplinit doar pe jumatate, tot am fi discutat anul trecut de o cifra de afaceri de 800.000 de euro. Poate e un plan prea optimist si atunci as fi ajuns la 400k sau 100k. Oricum, as fi fost mult, mult mai departe decat locul unde sunt azi. Si atunci, uitandu-ma la timpul pierdut de-a lungul anilor si stiind unde as fi putut sa ajung… nu prea mai imi vine sa stau nici macar o secunda.
Din cand in cand ai nevoie si de pauze
Stiu asta si oricum traiesc uneori cu impresia ca sunt lenes si ca iau mai multe pauze decat ar trebui sa iau. La fel ca toti ceilalti si eu am zile bune si zile proaste, zile in care nu-mi vine sa ma ridic din pat si zile in care la ora 7 dimineata sunt deja la birou. De asemenea, lumea e foarte controversata cand ma vede cu laptopul pe plaja, lucrand din vreun bar. Ceea ce nu stiu multi este ca am suficienta grija de sanatatea mea fizica si psihica, astfel incat sa nu muncesc pana la epuizare. Cand simt ca sunt epuizat, iau o pauza ca sa ma incarc cu energie. Fie ca e vorba de vreun weekend in care ies sa ma plimb, fie ca e vorba de doar cateva ore pe care le zac in cada.
Alaltaieri, pe data de 1, la ora 10 cand m-am trezit eram odihnit, plin de energie, dar si incarcat cu entuziasmul unui nou an, asa ca am profitat din plin de asta si m-am asezat la birou. Am muncit vreo 6 ore jumatate, timp in care am fost foarte productiv si am rezolvat multe lucruri. In zilele de dinainte de Revelion, ma simteam oarecum obosit si nu am muncit mai mult de 2-3 ore pe zi. Chiar daca am petrecut multe ore la calculator, l-am petrecut urmarind concepte de case si mai ales urmarind pe youtube o serie de filmulete despre cum se construieste o piscina naturala. Am urmarit atat proiecte simple si realizabile, cat si proiecte de peste 1 milion de dolari. Cel mai probabil nu voi avea 1 milion de dolari sa-mi amenajez pondul din fata casei, dar m-am simtit bine urmarind ce fac altii.
Chiar daca muncesc mult, atunci cand simt nevoia de o pauza, o iau, dar sunt mult prea departe de mindset-ul de angajat si de ideea ca, daca e weekend sau o zi libera, trebuie neaparat sa ma distrez si sa ma plimb sau pur si simplu sa stau degeaba si sa nu fac nimic. Eu zic ca e o atitudine sanatoasa, care ar putea fi adoptata si de alti oameni, indiferent daca au vise mari sau mici.
Ai dreptate! Sa stii ca pe mine ma inspiri mai mult decat ma inspira speakerii motivationali. Nu gasesc totusi energia de a face ceva in afara job-ului care sa fie si suficient de productiv pe termen lung, desi am idei. Cred ca ceea ce am nevoie este un reset ca in cazul tau si renuntarea la jobul stabil pentru ceva mai riscant dar mai profutabil cumva!
Un reset se poate face si fara sa renunti la job. Poate discutam cand revii in tara.
Și eu am început lucrul din 1 ianuarie și fiind obișnuit că această zi era de obicei una pierdută în care mă trezeam târziu și așteptam a doua zi, lucrurile s-au decalat puțin.
Mi-am planificat niște chestii de făcut pentru primele zile ale anului și nu știu din ce motive aveam impresia că ieri a fost 3 ianuarie. Așa că ieri am tras tare și mi-am făcut jumătate din treaba de azi.
E bine atunci.