Posted by Trebuie sa recunosc ca am in draft acest articol de ceva vreme; l-am inceput in momentul in care cautam sponsori pentru Startup Summer Challenge 2017 si am amanat scrierea si publicarea lui pentru ca nu am vrut sa fie publicat in momentul in care cautam sponsori pentru competitia de mai sus. Nu am vrut sa para un articol scris la disperare sau care sa cerseasca mai multi bani de la posibilii sponsori, asa ca am asteptat vremuri mai linistite pentru a-l putea publica.
De ce sa sustii proiectele mele?
O intrebare buna, sunt atatea idei de proiecte misto pe piata, de ce sa le sustii tocmai pe ale mele? Si cred ca motivul principal ar fi acela ca, si daca am sau nu sustinerea ta, eu gasesc cumva resursele necesare pentru a duce la final un proiect sau o idee in care cred. Cel mai bun exemplu este HUB/23. Resurse putine, ne-am miscat greu, dar incet, incet se pun lucrurile pe roate. Daca as fi primit 100 de euro de la fiecare persoana care zice ca face un hub folosind un spatiu primit de la primarie, cred ca as fi bogat in ziua de azi. Ca niciunul nu ar plati pentru un spatiu, domn’ primar trebuie sa-i dea un spatiu, ca doar ajuta comunitatea antreprenoriala din Ploiesti, deja face prea multe.
Vindem povesti, dar e bine ca in spatele acestor povesti sa avem totusi si o baza cat de cat solida. La inceputurile proiectului cu HUB-ul, acum vreo 3-4 ani, cand totul era la stadiul de idee si discutam cu oamenii, era un Nea Georgica (nu o sa ii dau numele real) care tot povestea el cum a vorbit la primarie si cum o sa ii dea lui un spatiu misto in cladirea Petrom din centru (ca pana s-a dat in folosinta, toata lumea visa ca primeste un spatiu acolo) si ca el nu vrea sa castige bani si ca accesul in hub pentru firmele care au nevoie sa creasca va fi gratuit si vor fi selectate doar firme de incredere. Asta imi punea putin bete in roate planurilor mele, ca eu constientizam ca un hub inseamna multe cheltuieli lunare (spatiu, intretinere, curatenie, internet etc.) si el le vindea un vis frumos, care stiam inca de pe atunci ca nu va deveni niciodata realitate. Cateva luni mai tarziu, cand am si inceput sa fac primele demersuri pentru a deschide HUB/23, Nea Georgica s-a mai si suparat pe mine ca i-am furat ideea. Ca doar era o idee geniala, pe care nu o mai avusese nimeni inainte, iar eu, personal, nici nu calcasem in primul HUB infiintat in Bucuresti, cel creat de Vlad Stan, cu multi ani inainte ca el macar sa afle de ideea asta, adica prin 2010-2011.
Apoi sunt cei care vor sa faca un eveniment, dar nu-l fac niciodata, ca nu gasesc sponsori. Ca doar nu-si vor asuma riscuri inutile si or sa il faca cu banii lor, ci trebuie mereu sa le sponsorizeze cineva ideile. Ma rog, altii mai nou isi fac si casa pe banii prostilor… sponsorilor, dar asta e alta discutie. Povesti frumoase, menite sa te incante si sa te atraga, dar din pacate de cele mai multe ori in spatele povestii nu se afla nimic concret.
Eu nu sunt genul sa cersesc sponsorizari, prefer sa ofer in schimbul banilor sau produselor servicii clare, de care sponsorul sa fie multumit. Si daca nu e multumit, incerc sa ii ofer mai mult ca sa fie multumit in final. De cele mai multe ori cand pregatesc un eveniment sau un nou proiect, imi fac calculele daca il pot sustine singur si abia dupa ce stiu sigur ca il voi realiza, incerc sa dau si cateva e-mailuri pe la parteneri sa vad daca sunt interesati sa sponsorizeze ceea ce fac eu. La Startup Summer Challenge 2017 m-am bucurat ca au venit niste sponsori alaturi de mine si am putut creste valoarea premiilor, in rest toate cheltuielile cu aceasta competitie au fost sustinute de mine si de firma pe care o detin.
Poate ca nu fac lucruri mari, cu sponsorizari de mii si zeci de mii de euro, dar fac si eu ceea ce pot, diferenta insa dintre acei oameni de mai sus si mine este ca eu chiar fac ceva, in timp ce ei asteapta sa pice din cer o mana plina cu bani pe care ii pot cheltui dupa buna lor discretie.
Fake-it until do-it
Asta obisnuia sa spuna Gog pe la un eveniment important din social media in urma cu cativa ani. Am reauzit vorbele lui in urma cu cateva zile, cand purtam o discutie cu cineva. M-am abtinut sa-i spun ca m-am saturat de cate ori vad afaceri impachetate frumos ca si cum in interior ar fi un diamant, dar de cele mai multe ori este o cutie goala. Macar de as vedea in interiorul cutiei o bucata de metal si parca tot ar mai valora ceva. Asa ca mie, unul, mi s-a cam scarbit de oamenii de business care vor sa-mi arate ce mari si importanti sunt ei pe lumea asta si ce gandac mic si neinsemnat sunt eu. Fiind un gandac mic si neinsemnat, reusesc uneori sa intru in bucataria lor si ce gasesc acolo…