Posted by Toti avem ticuri nervoase, unele mai evidente, altele mai putin evidente. Pana acum cativa ani as fi spus ca nu am asa ceva, sau ca am unul singur cand ma bucur, dar scumpa mea sotie invatand sa ma cunoasca bine le-a remarcat si ma facut constient ca am si altele de care nu eram constient.
Cand ma bucur, impreunez mainile si ma bucur, nu stiu cum sa il descriu. Oricum e cel mai ciudat tic al meu.
Celelalte 2 de care stiam sunt foarte subtile, unu e verbal, cand nu sunt de acord cu cineva dar nu am chef sa il contrazic raspund aproape intodeauna cu „Da, ma rog” si sotia imi sare in cap ca defapt am zis „NU” si cand vorbesc si nu imi convine ceva inconstient tresar/incordez muschi obrazului drept, incordez-relaxez si apare o miscare a lor.
Au fost cazuri amuzante cand vorbeam despre o chestie care nu imi convenea desi pe gura iesea alceva si ma intreba sotia „ce nu-ti convine” pentru ca observa ticul si stia ca nu imi convine ceva.
Zilele trecute la cursul de engleza colegii mei au observat alt tic si au ras de mine. De cate ori incerc sa vorbesc in engleza, si probabil se aplica si la vorbitul in romana, sau alte actiuni, imi suflec manecile, defapt le trag putin in sus si incep. Iarasi nu eram constient de el pana data trecuta si concentrat pe engleza nici Vineri nu am reusit sa urmaresc daca chiar fac asa. Presupun ca asa fac daca si altii au observat asta.
Oare restul oamenilor cat sunt de constienti de ticurile pe care le au?
Cred ca toti avem „ticuri” mai mult sau mai putin evidente dar care se pot remedia. Cred ca cele mai multe sunt „ticurile” intalnite in vorbire. Eu de ex foloseam foarte mult cuvantul deci… dar, atragandu-mi-se atentia m-am autocorectat. De ex cand am emotii sau sunt stresata si stau jos, obisnuiesc sa imi frec mainile pe picioare…asta inca il mai am dar il stiu, si e al meu…