Am iesit din spital

Posted by

Dupa inca o saptamana de tratament, azi au decis ca sunt bine si mi-au dat drumul acasa. Testul PCR a iesit neconcludent, restul analizelor au iesit bine si foarte bine. Chiar si cele la plamani, desi peste o luna trebuie sa fac iar un set de investigatii complete. In saptamana care a trecut de la ultimul update nu s-a intamplat mare lucru – tratament si multa, multa plictiseala. Din punctul asta de vedere, primele 2 saptamani in care imi era rau, zaceam in pat cu masca de oxigen, nu constientizam cat de greu trece timpul, insa saptamana asta a fost de cosmar, daca ar fi fost dupa mine, as fi plecat de luni acasa.

Primul test cand am venit acasa a fost testul scarilor pana la etajul 2. Chiar ma intrebam cum o sa pot sa compar cu momentul cand urcam cu cumparaturile de la supermarket, dar hainele murdare si alte lucruri atat ale mele cat si ale sotiei au contrabalansat asta, ca am avut si greutati in maini. Gafaiam putin cand am ajuns la usa, dar parca m-am linistit mult mai repede decat atunci cand veneam de la cumparaturi, ceea ce pentru mine inseamna ca starea plamanilor este suficient de buna.

Al doilea lucru pe care l-am facut cand am intrat in casa a fost sa ma cantaresc. In general, ma cantaresc la 2-3 zile si salvez datele in aplicatia Health, asa ca stiu exact cat am avut la o anumita data pe ultimii 3-4 ani cred.

106.3 Kg la sosirea din spital, 108.9 kg cu o zi inainte de a pleca la spital (31 ian.) si 115.5 Kg pe 20 ianuarie, cu o zi inainte sa apara primele semne de boala. Deci am pierdut aproape 10 kg, dar voi incerca in continuare sa ma duc cu greutatea sub 100 Kg, pentru ca, chiar daca nu pare, sunt obez de gradul I. Legat de cantarire, de obicei o fac dimineata cand ma trezesc, in cazul celei de azi s-a facut la pranz dupa ce servisem masa de dimineata la spital, presupun ca ar fi fost cu cateva sute de grame mai jos daca ma cantaream de dimineata.

Al treilea lucru care era pe lista mea de facut cand am ajuns acasa a fost sa fac dus, a fost minunat, era tot ce imi doream.

Desi in spital aveam gust si mancarea parea buna, cred ca totusi de la atatea medicamente, gustul atat al meu cat si al sotiei e alterat. Nu m-am abtinut sa nu gust dintr-o doza de Coca-Cola, nu e buna deloc, nu e deloc dulce, simt doar un gust astringent si bulele de CO2 aproape ca sunt vulcanice sau ard pe gat. Si alte mancaruri parca nu sunt ce trebuie, am mancat niste feliute de salam, dupa 2 bucatele am zis ca e pacat de salam ca nu avea gust, culmea e ca salamul mancat de dimineata la spital avea gust. Poate nu am mai baut suficienta apa azi. In timp ce scriam articolul a fost gata si masa de seara si parca a avut ceva mai mult gust, nu e perfect dar parca a fost mult mai bine. Cred ca trebuie sa-mi pun apa intr-o sticla de 2 L ca sa fiu sigur ca beau cantitatea asta zilnica.

Am dormit bine la pranz spre seara pana a inceput un vecin cu bormasina sa darame ceva, nu e mare problema, culmea e ca si in spital cred ca etajul 2 e in reamenajare, ca inclusiv duminica s-a dat cu bormasina si cu ciocanul in disperare.

Sunt bine, din momentul in care am intrat in casa nevasta a zis ca sunt ca „argintul viu” si ca o obosesc, asa ca m-am mai retras la mine la birou, vreau sa fac si un video sau doua in seara asta si pe urma multa, multa odihna.

Cand am inceput sa anutam prietenii si cunoscutii ca ne-am infectat cu covid-19 am primit de la majoritatea raspunsul: aa, pai si eu am fost infectat in …. (noiembrie, decembrie, etc.) asa ca presupun ca in curand va aparea pe internet intrebarea: „Voi stiti pe cineva care nu a avut inca covid?” asta apropo de intrebarea care circula prin primavara daca stim pe cineva care a avut.

One comment

  1. Multa sanatate si…n-am stiut ca si sotia a incasat-o :(! Aveti grija de voi!

Comments are closed.