A fi sau a nu fi antreprenor

Posted by

antreprenoriat Povestea e mai veche si sunt destui oameni care cauta sa ma convinga ca nu-s antreprenor, desi eu nici macar nu caut sa-i conving ca as fi unul, sau imi bat capul prea putin cu problema asta, pentru ca ceea ce inseamna antreprenoriat pentru mine nu este intotdeauna conform definitiei standard, daca exista vreuna care sa nu poata fi interpretata si rastalmacita dupa bunul plac al fiecaruia.

Pot gasi multe justificari care sa vina in sprijinul meu si sa ma ajute sa ma incadrez in definitia data antreprenorilor, dar cand vrei sa vezi partea goala a paharului pot sa stau eu si in cap ca tot nu te voi putea convinge.

In plus, cum spuneam mai sus, nu-mi pasa daca sunt sau nu antreprenor, stiu ca am chestia asta cu antreprenoriatul in sange, stiu de ce o fac, stiu de ce imi place si nu are nicio legatura cu banii sau cu statutul de antreprenor. Stiu ca din pacate e la moda sa fii antreprenor, mai stiu si ca exista cativa antreprenori de succes si daca nu ai 100 de angajati, nu ai vorbit la nu stiu cate conferinte si nu ai cel putin 3 firme, nu esti antreprenor.

Asa ca vin si va provoc pe voi sa imi raspundeti la urmatoarea intrebare:

Cand esti si cand nu esti antreprenor?

Chiar vreau sa vad cat mai multe raspunsuri posibile. Sunt pur si simplu curios cum vad restul oamenilor antreprenoriatul. Sunt curios daca voi, cititorii acestui blog, ma percepeti ca pe un antreprenor sau nu. Si sunt curios, pentru ca asa sunt antreprenorii, curiosi de felul lor, cauta sa vada cum functioneaza unele lucruri si cum le pot imbunatati.

P.S. Si da, sunt foarte curios ce imi va raspunde Dragos Novac, fara sa ma supar, indiferent care va fi raspunsul.

20 comments

  1. Ce procent din veniturile tale vin din postura de angajat?
    Ce procent din timpul tau il muncesti ca angajat?

    Procentele cred ca sunt undeva la 70-80%.
    O persoana care plescaie apa pe marginea bazinului.

    S-ar putea sa inoate perfect. Insa cei mai multi trebuie sa ia multe guri de apa, sa se mai prinda de margine, sa mai odihneasca. Sa mai intrebe si mai ales, sa mai incerce.

  2. As putea trai foarte bine si din activitatile antreprenoriale doar ca momentan prefer sa merg cu ambele barci pentru a-mi indeplini mai usor visele.

  3. Antreprenor esti atunci cand nu esti angajat la altii. Asta am spus-o mai multora. Iti dau un exemplu simplu: am o verisoara care acum 6 ani a terminat medicina veterinara si a decis sa-si deschida un cabinet; am investit si eu in cabinetul respective 5000 de euro pt 20% din actiuni; la inceput normal ca mergea prost, ea a decis sa tina totusi cabinetul cu 2 angajati si sa se angajeze la o firma pentru a castiga mai multi bani; normal ca a dat faliment pana la urma si acum tot angajata este. O afacere nu poate sa aibe success daca nu te ocupi de ea la inceput 100% din timp. Dupa ce o pui pe roate iti permiti sa faci si alte lucruri. Deci, cu toata pararea de rau si fara suparare, tu nu esti antreprenor. Nu e rau ce faci tu, poti sa faci venituri suplimentare pe langa job toata viata si asta e ok. Poate castigi mai multi bani asa, si asta e bine.
    Mai e o chestie, toata lumea are impresia ca daca esti angajat esti sclav. Nu e asa, job-ul trebuie vazut tot ca o afacere. Esti platit sa faci ceva pentru niste bani. E adevarat ca asta se aplica la job-uri bune, de management, dar pana ajungi acolo tot trebuie sa incepi de undeva. Deci nu conteaza daca ai firma sau nu, atata timp cat castigi sufficient de bine ca sa-ti acoperi necesitatile tale.

  4. Ca si completare, ca sa nu gresesc, trebuia sa ne prezinti inainte ce afaceri ai tu sau ce incerci sa pui pe roate, altfel e posibil sa fi tras o conluzie gresita.

  5. Am avut mai multe de-a lungul timpului, am si trait din astea timp de vreo 3 ani. Anul acesta majoritatea banilor au venit din blogul acesta asa ca as putea spune ca asta e una din afacerile mele.

  6. Parerea mea e ca nu e cazul sa te stresezi cu antreprenoriatul, ce conteaza ce esti atata timp cat iti castigi existenta cinstit si onorabil. Pana la urma conteaza familia si copiii, restul sunt detalii.

  7. Cand eram in clasa a 10-a am avut la scoala o ora numita „educatie antreprenoriala”. Cu toate ca la vremea respectiva am invatat ce e un plan de afaceri, ce e profitul, venitul si alte d-astea, seminifactia termenului „antreprenor” sau „antreprenoriat” mi-a ramas multa, multa vreme straina.

    Cativa ani mai tarziu am inceput sa vorbesc oamenilor despre ideea de a porni un magazin de ceaiuri, apoi am pornit magazinul si m-am trezit ca tot mai multi oameni au inceput sa ma numeasca „antreprenor” sau „mic antreprenor”. Nu sunt neaparat de acord cu eticheta primita, desi recunosc ca suna misto (:D). Pana la urma antreprenor e cel care, cum ai spus si tu, isi face un job din a intreprinde, din a porni afaceri. Este cel care nu porneste sau e implicat in mai multe afaceri. Ori eu am un singur business cu care ma pot lauda, unul pe care il ador, unul care mi-a omorat multi neuroni, si care m-a invatat o tona de chestii practice, o tona de chestii ce tin de antreprenoriat… dar pana la urma ma pot numi antreprenoare?

    Intrebarea ta imi aduce aminte de o alta dilema existentiala, cea a fotografului: „fotograf” e alta eticheta care nu se castiga prin diplome, facultati si certificari. Teoretic, fotograf devine fiecare dintre noi in momentul in care isi scoate telefonul din buzunar. Practic, se poate face foarte clar diferenta dintre fotograf amator si fotograf profesionist: ala profesionist isi castiga existenta de pe urma fotografiei. Ala amator pozeaza cum are timp, cum are chef, neavand tangente cu zona comerciala. Am putea face o distinctie similara si la antreprenori: 1. cei care cocheteaza o leaca cu domeniul afacerilor, care citesc despre afaceri si au pornit un mic business / planuiesc sa porneasca un mic business. 2. cei care isi castiga existenta de pe urma antreprenoriatului, cei care il respira de dimineata pana noaptea tarziu.

  8. Am vrut sa dau exemplu cu fermierul dar complicam si mai mult lucrurile. Ca fermier e si ala de planteaza 2 castraveti si o rosie si le vinde toamna in piata, si ala de are 5 tractoare, 3 combine si vinde tone de cereale. Mai mult al doilea as putea spune ca e si antreprenor.

    Incurcata problema, nu?

    O sa va explic probabil intr-un alt articol ce inseamna pentru mine antreprenoriatul.

  9. Crisu iar ma contrazic cu tine 🙂 Inseamna libertate totala pentru unii dintre noi.

  10. nu este libertate totala, asa am crezut dar nu este, depinde de afacerea pe care o ai dar banuiesc ca e la fel in orice domeniu, pe scurt, nu poti sa-ti neglijezi clientii, responsabilitatile tale sunt reale, nu pot sa pun un soft la vanzare acum si sa plec in Indonezia (offline) vnreo 6 luni. Da, pot sa zic azi nu am chef, maine nu am chef … dar nu mai mult.

  11. Ironic, ca antreprenor esti „condamnat”, e in sangele tau, nu poti sa te opresti, oricat de multi bani faci, vrei sa construiesti lucruri, nu o sa fi liber niciodata. Care e limita financiara, imi fac o casa, o masina, o cabana + vreo 300K in cont si gata, ha … dream on, vrei mai mult tot timpul si ca antreprenor cand vrei ceva muncesti intens pana se intampla (nu zici da am ce-mi trebuie o sa lucrez mai lejer)

  12. Am scos banii din ecuatie si cred ca iese una din cele mai bune definitii pe care o puteai da: „Ironic, ca antreprenor esti „condamnat”, e in sangele tau, nu poti sa te opresti, vrei sa construiesti lucruri, nu o sa fi liber niciodata”

    Noi antreprenorii vrem sa contruim lucruri, sa facem o lume mai buna, si uneori o solutie mai buna inseamna ca cineva e si dispus sa plateasca pentru ea, de aia unii fac si bani din antreprenoriat.

    Nu e vorba despre bani in antreprenoriat, iar daca antreprenorii vor bani o fac pentru ca sa poata pune in practica proiecte si mai indraznete, vor bani pentu a construii un hotel in spatiu, sau o companie aeriana, sau o masina electrica.

    Nimeni nu e sclav atunci cand isi pune in aplicare ideile. De aceea primul lucru cand vorbim despre antreprenoriat este sa faci ceea ce iti place, apoi sa incerci sa o faci cat mai bine.

    Cum am spus, sigur o sa revin pe tema asta cu un articol, desi ideeile mele le regasiti si in alte articole cum ar fi asta:
    http://haotik.ro/antreprenoriatul-nu-este-despre-bani-ci-despre-libertate/

  13. deci fii atent aici: in dex antreprenor este cel care conduce o antrepriza si antrepriza „A lua în antrepriză = a lua conducerea unei lucrări. – Din fr. entreprise. ”

    deci n-are nicio legatura antreprenoriatul cu mica ta afacere. Tu cel mai bine te poti defini ca un liber profesionist si nimic mai mult. Termenul asta de antreprenor e folosit aiurea de cele mai multe ori. Ceea ce ai scris in articolul tau se refera mai degraba la un inovator sau investitor.

  14. Da stiu sensul din dex dar cuvantul nu mai inseamna de mult doar atat. Liber profesionist l-as atribuii mai mult sensului de freelancer si sunt totusi diferente intre freelancerii si antreprenori.

  15. Eu te consider antreprenor. Nu mai apleca urechea la ce zic ceilalti si continua sa mergi pe drumul tau.

  16. Hai, bine ! Esti antreprenor :). In primul rand cred ca termenul de antreprenor are deja o amprenta care ii duce pe cei mai multi cu gandul la ceva anume. Persoana intreprinzatoare poate ca ar fi mai potrivit. Mult succes.

  17. Multumesc Daniel, oricum nu prea conteaza asta. E o vorba „noi sa fim fericiti”. Pana la urma asta conteaza cel mai mult in viata, nu titlurile.

Comments are closed.