sept. 3

Hakone, Rakuyujurin Shizenkan (day 13)

 Cred ca am descoperit unul din cele mai misto locuri din Japonia si, desi mi-a luat ceva timp sa gasesc drumul spre el, a meritat din plin. In zona Hakone sunt multe locatii cu ape termale si locuri unde te poti bucura de apa calda in voie. Dintre toate acestea, eu am ales una din cele mai deosebite locatii, si nu o spun eu, o spunea japonezul care vine deseori in vale sa se relaxeze si care se mira ca un turist a ajuns in acel loc cand sunt alte zeci (poate sute) de locatii mult mai cunoscute si mai luxoase.

Asa cum aveam si pe itinerariu, o zi era dedicata acestor bai termale si banuiam ca este ceva gen Baile Herculane de la noi, te duci acolo si la fata locului alegi la care dintre baile termale vrei sa intri. Seara, inainte de plecare, cand pregateam traseul pentru a doua zi, am observat ca de fapt sunt mai multe localitati si ca e destul de dificil sa ajungi de la una la alta, fiind necesar sa iei trenul. Asa ca a trebuit sa restrang alegerile si sa ma orientez bine in care localitate ma voi opri.

Ramas cu doua optiuni, una cu waterpark si foarte populara si aceasta din urma la care scrisesem ca e speciala, o sa si vedeti de ce in poze, am ales a doua varianta pentru ca vroiam ceva deosebit, nu un waterpark plin de lume si galagios. Pe net nu erau foarte favorabile review-urile si poze…. era una singura, ratacita din care puteai doar sa banuiesti ce e acolo, iar opiniile erau destul de impartite, spunand ca e o locatie destul de veche si fara aspect modern. Am decis sa risc si sa ma duc acolo.

Drumul urmat a fost destul de simplu, cu Sinkansen pana la Odawara, de acolo cu un tren local pana la Hakone-Yumoto, iar de acolo ne-am urcat intr-un fel de mocanita (dar nu cu aburi) care urca pieptis muntele, statiune dupa statiune. Ne-a placut mult si „mecanicul de locomotiva” care era foarte amuzant. Desi nu intelegeam ce spune, ne dadeam seama ca spune ceva bancuri, pentru ca ceilalti radeau. De asemenea, la plecarea din statie a trenului anunta asta cu un fel de „yupiiiiii”.

Am coborat in statiunea montana Miyanoshita si am inceput sa cautam locatia. In zona existau panouri cu harti, dar nimic in engleza, asa ca a trebuit sa intrebam cativa oameni din statiune. Problema e ca noi aveam scris pe hartie Rakuyujurin Shizenkan, iar ei nu erau capabili sa citeasca. In cele din urma, cineva a reusit sa citeasca litera cu litera textul scris pe foaie si sa se prinda, apoi mi-a aratat pe harta care este de fapt locatia pe care o cautam. Am facut poze ale hartii si am incercuit cu rosu zona, astfel daca veti ajunge vreodata in zona, e bine sa aveti cu voi textul scris in japoneza, pentru a afla unde trebuie sa ajungeti.

Chiar si asa, ne-am mai invartit putin si am mai intrebat pe cineva pana sa nimerim locatia. Am gasit un drumeag destul de ingust care cobora in jos prin padure. Dupa o vreme, am descoperit o poarta ce parea mai mult a unei case, decat o intrare intr-o locatie publica. Deja eram putin stresati si am zis ca sa-si inchida poarta daca nu vor turisti straini rataciti la ei in curte si ne-am continuat drumul.

Dupa ce am coborat inca o vreme, am dat de o casa. Ne era si frica sa intram, mai ales ca era clar ca te descalti la intrare. Pana la urma, am zarit o domnisoara si i-am aratat pe foaie locatia pe care o cautam. Ne-a confirmat ca aceea este locatia, nu intelegea o boaba engleza, dar din semne si mult dat din umeri am reusit sa aflam cam ce trebuie sa facem, am platit si am intrat inauntru.

Eram destul de stresati, pentru ca nu stiam ce trebuie facut, ni se pusesera in brate 2 prosoape,una bucata yukata, ne-am descaltat si am lasat adidasii intr-un dulap si am plecat spre necunoscut. Stiam ca la un moment dat trebuie sa ne despartim, pentru ca femeile si barbatii au bai separate. Ala a fost punctul maxim de stres pentru Dana, cand i-am spus ca de acolo trebuie sa se descurce singura mai departe.

M-am dezbracat, mi-am luat yukata pe mine si m-am indreptat spre bai. Bineinteles ca nu am vazut textul in engleza care explica ca trebuie sa fac dus inainte de a intra in bazine, asa ca m-am dus direct la bazine. Era un singur japonez gol pusca intr-un bazin, ceea ce insemna ca am nimerit bine, asa ca m-am dezbracat si eu si m-am bagat in apa fierbinte a altui bazin. In jur, copaci, natura, minunat. Locul perfect la care visez. Daca va aduceti aminte, zilele trecute pusesem o poza cu o piscina asemanatoare. Cam asa arata si locul acesta.

Am stat o ora, mai mult pe afara decat in bazin (ca te luau toate caldurile in apa respectiva, care era foarta calda) Noroc ca era racoare afara, ca altfel nu stiu ce am fi facut. Dupa o ora m-am revazut cu Dana si am mers la etajul de deasupra, unde era restaurantul. Spre norocul nostru, una din bucatarese stia engleza, asa ca am putut sa fim si noi mai lamuriti despre ce si cum e pe acolo. Oricum, in bazin cunoscusem un japonez pus pe vorba, cu care am mai discutat una alta.

La restaurant am comandat si noi unul din produsele care aveau poze, ca oricum nu pricepeam o iota din ce scrie pe meniu si am mancat tot felul de chestii, mai mult Dana ca mie nu mi-au placut in mod extraordinar. Oricum, atmosfera relaxanta a facut sa trec repede peste faptul ca mancarea nu era pe gustul meu. Cand am vazut la un moment dat ca la masa de vis-a-vis i s-a adus o Coca Cola, am fost si mai fericit si am comandat repede si eu una.

Dupa, am mai facut o baie de 10 minute si ne-am pregatit de plecare. La barbati mai era un japonez cu un copil cand am iesit eu si asteptand-o pe Dana a plecat si acesta, asa ca am profitat de moment ca sa intru cu aparatul de fotografiat si sa fac poze. Astfel cred ca sunt printre putinele poze existente cu locatia (fiind interzisa fotografierea in incinta zonelor cu bazine).

Am plecat spre casa, dupa o zi in care ne-am relaxat si ne-am simtit minunat intr-unul din cele mai faine locuri din Japonia.

Ti-a placut acest articol? Sustine-ma pe Patreon!
  1. f frumos. mi-ai facut pofta de niste bai. imi place stilul in care ai povestit, se vede ca ti-a priit atmosfera. 🙂

  2. Foarte frumos si interesant. Iti urmaresc zilnic postarile, sunt super!

Comentariile sunt inchise.