Campanie haotica prin Blogal Initiative II

Ieri am scris un articol, articol care mie mi s-a parut scris intr-o maniera critico-amuzanta de a prezenta o campanie. Un articol care nu avea cum sa fie bun dar nici foarte prost. Un articol din care toata lumea a inteles altceva decat ceea ce mi-as fi dorit eu sa spun, si mai ales a suparat multa lume. Si atunci problema ramane la capitolul comunicare.

O sa dau aici cateva explicatii legat de acel articol dupa care ii plasez mingea la fileu lui Titus, sa vina el cu un exemplu de comunicare mult mai buna sau cum ar fi comunicat el treburile din articolul de mai sus astfel incat sa iasa foarte bine. Ideile din articole erau si putin critice dar nu atat de negative cum au iesit in final.

In primul rand despre mine in contextul articolului unde era vorba de un Concurs de Majorete:

Cine ma cunoaste foarte bine in viata reala stie ca am un fel de branding personal legat de faptul ca imi plac copilele, alea de 16-18 ani, la munca in birou cand zice cineva ceva de minore, chiar se fac glume de genu: „Aoleu, nu pomenii de minore cand e Haotik prin preajma”. Asta e asa un fel de chestie funny care socheaza multa lume, desi dincole de tot brandingul asta personal cu tenta negativa am fost profesor la un liceu, sunt o groaza de bloggerite minore care pot spune ca nu le-am facut niciodata propuneri indecente sau nu am incercat ceva.

Idea de promovat: O campanie mixta cu schimburi de jucari si un concurs de majorete pentru echipa nationala de Rugby (da stiu cum se scrie cuvantul asta, dar in contextul ca „haotik nu vorbeste romaneste” am scris si cuvantul gresit in fraza. Temandu-ma ca e o gluma prea subtila am pus la final si cuvantul scris corect)

In contextul celor de mai sus mi-a fost usor sa amestec putin lucrurile. Daca il mai adaugam si pe Cabral (un negru de trei metrii care arata bine) nu am crezut ca ar putea fi interpretata ca aroganta fraza in care ii spuneam ca el sa se ocupe de schimbul de jucarii si eu de majorete. Toate ideile de mai sus se leaga intre ele cu felul meu de a fi.

Exista in articol si ideea critica ca totusi campania e un mixt prea complicat dintre mai multe lucruri. Dar nu era ceva asa de grav sau nu inseamana ca e o campanie varza. Se leaga intre ele lucrurile in aceasta campanie dar eu am vrut sa ma fac ca nu pricep legatura intre copii si copilite (adica majorete).

Cum eu nu sunt mare fan al copiilor, iar tine de brandingul personal, cred ca am mai spus-o si pe blog, am trecut repede peste campania cu  Schimb de Jucarii cu gandul la majorete. Totusi am spus ca … citez: organizeaza o chestie foarte misto …. si merita sa sprijiniti aceasta campanie ca e foarte misto. Ce naiba e negativ in propozitia asta?

Si am ajuns la campania cu majorete, unde am luat putin in gluma premiu. 500 de euro sunt o groaza de bani, as fi nebun sa nu spun ca nu merita sa faci totul ca sa ii obtii, si cu toata valoarea asta a premiului eu am o vorba, banii se duc in cateva zile, amintirile tin o viata. Si acum as vrea sa il vad eu pe ala care se da cocos si nu ar prefera sa petreaca o zi cu o echipa de majorete (nu va ganditi la tampenii, sa stai de vorba cu ele, sa le privesti, etc) si sa ii ramana amintirile respective o viata. La fel cum e vorba de amintirile cu prieteneni, o zi la iarba verde cu prietenii cu oameni faini, nu echivaleaza nici o suma de bani. In contextul asta chiar daca parea ca fac misto de premiu nu era vorba de asa ceva.

Apoi am luat la discutat brief-ul si aici erau intradevar cateva critici:

La punctul 1 era clar, era de prestat si de scris articol, nu era nimic de comentat, nu era nimic nevativ, nu era nimic de discutat. La punctul 2 era o critica, si da, eu unu nu vreau sa am blogul plin de bannere indiferent ca sunt platite sau nu. Desi nu am castigat nimic si nici nu vroiam sa castig in campania pentru Let’s do it Romania, am lasat inca bannerul acolo, pentru ca sustin acea intiativa. De asemenea sustin Incubatorul de condeie, si am pus imediat bannerul cand am aflat de ei. Dar pe mine nu ma coafeaza cu nimic sa schimb bannerele din doua in doua saptamani cand apar campaniile. Aici era o critica, nu una atat de grava zic eu, nu o sa pun bannerul cu blogger european sau cum era chiar daca o sa scriu si in campania aia si stiu ca nu o sa castig pentru ca nu respecta brief-ul.

Punctul 3 era legat de cele spuse mai sus, aceasi gluma, aceasi idee , educatorii duceti copilasii acolo chiar daca haotik e un … (puneti ce vreti aici) si care nu e de incredere.

La 4 nu stiu daca era critica sau nu, eu chiar nu am inteles cum sa scriu despre beneficiile partenerilor, adica sa scriu ce castiga zibo.ro din aceasta campanie? De unde sa stiu eu ce castiga. Bineinteles ca asta se putea rezolva printr-un e-mail catre cei de la Blogal Initiative. Articolul era deja lung asa ca nu aveam rostul sa o complic si mai tare, daca o mai criticam si pe asta, chiar ca ma batea Chinezu.

La 5 nu e de discutat nimic, la 6 era tot o remarca amuzanta dar si critica, nu prea imi plac mie campaniile astea in care trebuie sa dai si like pe facebook, trebuie sa spui si pe twiiter, trebuie sa pui si badge, si toate astea pe langa scris. Era si ideea lui Ionut Oprea de la Biz Camp ca lumea vorbeste prea mult despre Facebook si prea putin despre blogguri. Dar cine sa inteleaga asta din propozitia aia.

Apoi premiile:

1. cei 500 de euro. punea accent pe ideea ca sigur nu poti castiga cu doar un articol si in nici un caz cu unu de genul celui care a iesit mai controversat decat trebuia. si ideea era ca trebuie sa muncesti ceva pentru cei 500 de euro, cu 2-3 articole, cu un filmulet, cu o promovare, adica sa te zbati sa faci ceva nu ca mine.

2. Acum chiar credeti ca sunt atat de tampit sa cred ca un interviu cu Cabral nu valoreaza nimic? Sau ca as putea macar sa ma ridic la un asemenea nivel de aroganta incat sa zic „asta e premiu interviu cu Cabral?” Eu zic ca nu. Eu zic ca ideea era de asemenea legata de contextul intreg al articolului. Bine bine, il aveti pe cabral dar eu cu majorete, cu femei frumoase, cu nebunii de genul asta as prefera un interviu cu Dana Savuica, si cum aveam la ora 3 noaptea impresia ca sunt colegi la aceasi televiziune, am zis ca poate cine stie ii se face cuiva mila de mine si-mi pune Dumnezeu mana in cap. Bineinteles ca si din asta s-a inteles cu totul altceva.

Si am suparat o groaza de oameni cu un articol care nu avea deloc tenta negativa ci doar cateva mici critici strecurate mai mult sau mai putin subtil. Ce e clar e ca articolul a iesit un dezastru, asa ca o sa il rog frumos pe Titus daca are timp sau chef in contextul la toate aceste idei de mai sus, branding personal (minore, distratie fun) + campanie organizata de zibo sa imi arate cum ar fi facut el punctual si cum ar fi comunicat toate aceste idei.

O poate face intr-un articol la el pe blog sau printr-un guest post aici.

P.S. Si nu nu m-am suparat ca nu am castigat in campania Revista Biz, articolul este scris inainte aflarii rezultatului, eram calm, incercam sa fiu amuzant, si sa iasa ceva, nu de cea mai buna calitate dar ceva in campania pentru zibo.ro.

P.S.2. Nu ma gandeam ca trebuie sa fac un articol de 1300+ cuvinte ca sa explic ce am vrut sa scriu acolo.