Ceva nou in fiecare zi, ca sa ai ce povesti

Sute de oameni, pe langa care trecem zilnic. Sute de imagini si sentimente. Mii de ganduri. In fiecare zi. Uneori ne intristam, alteori ne bucuram si zambim. Alteori, mergand pe strada, scoatem telefonul si facem pur si simplu o fotografie, pentru a ne aminti de acel unic moment, de sentimentele pe care le-am trait atunci. Apoi plecam mai departe.

Iubim, ne simtim abandonati sau liberi, privim cu pasiune oamenii care ne inconjoara. Ne bucuram de frumusetea lucrurilor marunte si uneori simtim nevoia sa fim singuri. Iar toate acestea nu constituie decatcalatoria unui suflet printre praful de stele.

Dragostea

Iubim, dar uitam de cele mai multe ori sa aratam acest lucru. Si intotdeauna se gaseste cineva sa ne reaminteasca. Un gest nebunesc, sau pur si simplu o dovada a faptului ca insasi dragostea e un sentiment nebun.

Aseara, cand am revenit acasa, nu era; astazi aparuse ca din senin. Am zambit, am facut o poza si am plecat mai departe spre tramvai.

Abandonul

Un copil l-a iubit si s-a bucurat de el. Un altul s-ar putea bucura de el, daca ar fi curatat si donat cuiva care are nevoie. Statea abandonat pe o strada. M-am intristat. As fi vrut sa-l iau, sa-l curat si sa-l dau unui copil sarac sau orfan. Gandurile alunecau nebuneste. Fericire, tristete, iar fericire. Bucuria copilului care se bucura de o frumoasa jucarie. Tristetea copilului care si-a pierdut jucaria mult iubita. Tristetea copilului abandonat de parinti.

Trecusem demult de bietul ursulet, cand m-am oprit brusc pe loc. M-am intors si am facut trei poze. Un domn care venea din departare si care probabil observase ca m-am intors sa fac poze, se uita ciudat la mine. Am plecat mai departe.

Libertatea

O intindere nesfarsita de verdeata. In zare se vede padurea. As vrea sa alerg si sa ma bucur de fiecare clipa. As vrea sa ma tavalesc pe covorul verde ce se intinde pana departe in zare. Sa ma bucur de aceste momente si, in caz ca arsita soarelui devine prea puternica, sa ma retrag spre padure. E liniste. Vantul adie si misca usor lanul cel verde. In curand va asfinti soarele. E timpul sa ma intorc spre casa.

Pasiunea

O vei gasi in fiecare om. Pentru ca fiecare din noi este pasionat de ceva. Este acel lucru care ne sustine si ne alimenteaza viata. Este acel lucru care face calatoria mai frumoasa. Este acel lucru care arde, si ne consuma, si apoi ne umple din nou cu energie proaspata pentru a putea merge mai departe.

Undeva, pe o plaja pustie de pe marginea Dunarii, cativa baieti s-au jucat fotbal pana i-a rapus caldura soarelui. Am stat si i-am urmarit in liniste cum se jucau. Pasiunea lor ma fascina de-a dreptul. Puteau sa se bucure de soare, de apa, de umbra padurii la care ma adapostisem si care te imbia la somn. Dar ei alesesera sa se joace fotbal. Chiar si pe petecul acela de nisip, nu tocmai favorabil pasiunii lor.

Frumusetea

O poti vedea pretutindeni, trebuie doar sa fii putin atent. Esti inconjurat de ea si fie ca privesti oameni, peisaje sau diverse obiecte, vei putea gasi frumusetea in fiecare din ele, imediat ce o cauti. Intr-un fel, cred ca frumusetea sufletului tau se reflecta in toate cele ce te inconjoara. Tot ce trebuie sa faci este sa alegi sa te bucuri de ea.

Am refuzat sa vad scaieti si campul cu aspect prafuit. Am ales sa vad doar ceea ce mi-a placut si am decis sa pastrez acel element unic de frumusete. Am scos aparatul, am ales unghiul atat cat m-am priceput de bine si am facut o poza.

Singuratatea

Avem nevoie de ea, pentru ca uneori vrem sa admiram in liniste calatoria pe care o facem prin viata. Vrem sa ne uitam in urma si sa meditam asupra locurilor prin care am trecut si care ne-au creat sentimente.

Am stat sa admir pustietatea din jurul meu. M-am bucurat de linistea padurii si mi-am dat seama ca nu suntem singuri. Niciodata. Doar alegem sa ne izolam din cand in cand, pentru a ne reculege si a putea merge mai departe. Iar linistea aparenta din jur ne motiveaza sa mergem mai departe.

Calatoria

Primul tren duce spre sud, al doilea tren duce spre nord. Astept. Ma uit la cele doua drumuri posibile si imi dau seama ca, indiferent de alegerea pe care as face-o, calatoria in sine este una la fel de frumoasa. Si daca drumul ales nu-ti mai place, esti liber sa cobori in prima gara si sa schimbi directia de mers. Sau esti liber sa ramai acolo o vreme, pana cand o noua destinatie te va atrage spre ea.