nov. 5

Cum era în 2007?

nokia7710 Victor ne invita prin intermediul unui concurs la o scurta „calatorie” in timp, prin care sa ne reamintim si sa povestim despre tehnologia folosita in 2007. O perioada plina de amintiri placute pentru mine, o perioada in care ma bucuram de fiecare gadget pe care mi-l cumparam, la fel de mult ca si astazi, si in care imi permiteam aceleasi device-uri scumpe pe care mi le cumpar si in prezent.

In 2007 eram fericitul posesor al unui smartphone, cred ca unul dintre primele aparute pe piata; cred ca printre singurele cu touch screen la vremea respectiva. Aveam o conexiune la internet prin GPRS, din cate imi aduc aminte si eram ofticat ca nu are si placa wireless. Cand l-am ales, exista si una din primele variante Nokia Communicator care avea si wireless, dar din pacate Communicator-ul nu avea touch screen.

Imi aduc aminte ca a fost un efort destul de mare sa iau acest telefon care a costat 2700 de lei la vremea respectiva. Imi aduc aminte de cat de fericit eram cand mi l-am luat si ce fain mi se parea. Puteam naviga pe el, avea stylus si recunostea chiar si scrisul de mana, la modul rudimentar. Aveam agenda telefonica in el, aveam internet si un card de 128 de megabits. Puteam urmari chiar si filme pe el. Pentru muzica, cumparasem inca o caseta audio speciala, dotata cu un cablu, astfel incat puteam da si muzica in masina dupa acest telefon.

Un singur lucru imi lipsea, un dock station prin care sa pot conecta un monitor, o tastatura si un mouse la el. Si asta mi-a lipsit vreme de multi ani, pana cand cei de la Samsung au inventat Multimedia Dock Station pentru Note 2 si care din fericire pentru mine este compatibil si cu Note 3.

In prezent am un telefon Galaxy Note 3, dotat cu stylus, cu internet, cu wireless si care face multe alte lucruri surprinzatoare. Daca in 2007, recunoasterea scrisului de mana se putea doar litera cu litera si litera trebuia „desenata” cu grija pe ecran, pentru a fi recunoscuta, in prezent oricat de oribil as scrie un cuvant, se pare ca Note 3 il recunoaste instant.

Navigarea se face acum instant prin conexiuni de date 3G si 4G si wireless, zeci de mega pe secunda, pe cand atunci trebuia sa astepti minute in sir pana se incarca o pagina printr-o conexiune GPRS de 50-60 kbps, da ati citit bine 50-60 kbps, adica vreo 8 Kilo pe secunda sau prin EDGE la 236.8 kbps.

Filmele le pot vedea acum pe un ecran FULL HD la 1080 x 1920 pixeli, pe cand atunci probabil nu le vedeam nici la rezolutia permisa de ecran, de 640×320 pixeli datorita procesorului nu prea puternic, doar 150.

Acum am la indemana o camera foto de 13 MP care face poze la o calitate extraordinara, atunci pentru poze aveam un aparat separat, pentru ca o camera de 1 MP nu asigura o calitate prea buna a pozelor. Imi aduc aminte ca imi cumparasem un aparat foto „de la baieti” de 2 MP care facea treaba foarte buna.

Foloseam telefonul si pentru a reda muzica in masina. Prin intermediul unui adaptor special sub forma unei casete audio cu cablu, puteam „lega” telefonul la masina si asculta muzica. Acum telefonul se leaga instant la masina prin intermediul bluetooth si sincronizeaza lista mea de contacte cu computerul de bord al masinii, astfel incat pot schimba melodiile sau suna pe cineva direct de pe touch screen-ul masinii.

Prin 2008 incercam sa vand telefonul Nokia 7710, dar m-am razgandit la un moment dat si am decis sa-l pastrez. Il mai am si azi in dulap si in urma cu cateva saptamani, cand am facut review-ul la Nokia Lumia 925, m-am chinuit din rasputeri sa il conectez la internet. Nu mai stiam deloc sa il folosesc, nu am reusit sa ajung decat cu greu in setari si nu am reusit sa fac o conexiune de date GPRS prin intermediul lui, asa ca dupa jumatate de ora m-am lasat batut.

Oricum ar fi, iubesc acest telefon la fel de mult ca in prima zi in care mi l-am cumparat. Ma leaga multe amintiri placute de el, o perioada frumoasa a vietii mele si am de gand sa-l pastrez. Inca mai tine bateria la el 2 zile, desi initial tinea 6, stiu asta pentru ca l-am imprumutat de cateva ori cumnatului meu care ramasese fara telefon.

Daca m-as intoarce inapoi in timp in 2007, m-as bucura la fel de mult ca si atunci de acest telefon, sau probabil ca m-as bucura si mai mult, stiind vremurile ce urmeaza sa vina, stiind ca folosesc telefonul care, sub o alta forma si sub alt brand, va ajunge telefonul anului 2013. Pentru ca dragostea mea pentru device-urile cu Stylus (S-Pen in ziua de azi) asa incepe.

  1. Eu aveam un Sagem myx2 :)) nici nu stiam ca exista asa tehnologie pe vremea aia:))

  2. Ce mare era 7710 😀

  3. Era belea la vremea lui. Pacat ca nu avea si wireless.

  4. Toti taranii cumpara telefon mai scump ca pc-ul sau laptopul. E o constatare, fara legătura cu persoana lui haotik!

  5. Adi, din pacate nu stiu daca este sau nu asa pentru ca eu am grija sa am in jurul meu oameni minunati pe care ii consider prieteni iar daca totusi vad un taran de obicei plec inainte sa apuce sa scoata telefonul ca sa-mi dau seama daca il are mai mare ca al meu 🙂

Comentariile sunt inchise.