Din nou sclav

Posted by

Dupa ultimul meu job, multa vreme nu am vrut sa mai aud de a lucra pentru cineva, se crease in mintea mea o frica de a fi angajat care devenise intr-un fel echivalentul cu sclav. Multumita fostului meu sef, Bombonel, multa vreme nu mi-a mai trebuit servici. Incet incet insa am prins curaj si iata-ma dupa 3 ani am prins din nou curaj. Primul interviu, prima angajare. Un mare impact asupra moralului meu a fost chiar participarea la interviu. Mai precis cand am ajuns acolo erau 2 scari ale clardirii si cumva am nimerit pe usa din spate. Primele 2 „birouri” care m-au intampinat pe partea stanga a holului erau doua sali cu mese de ping-pong. Eu oricum nu joc ping-pong, dar impactul aspra creierului meu a fost imens.

Citisem pe net atatea despre cum se chinuiesc companiile sa creeze la locul de munca o atmosfera cat mai aproape de ce e „casa” in care angajatul sa se simta cat mai relaxat si confortabil, si sa munceasca de placere dar introdeauna mi-am inchipuit ca sunt povesti scrise de ziare si ca companiile vor un singur lucru sa te sclavuiasca cat pot de mult, patronii lor sa se lafaie in masini de lux si excursii in weekenduri in timp ce tu stai si muncesti si sambtata pentru o paine.

Se pare ca exista si companii preocupate de starea angajatului si de faptul ca tre sa vina vesel la munca nu cu gandul ca iar o sa tipe seful ala la el si sa il intrbe de ce nu a putut venii sambata la munca cand toti ceilalti au venit. Desi sambata nu se platea, dar cum firma e o mare familie, trebuia sa faci totul pentru ea.