Din vremurile cand…

Ala mic sunt eu, numit si Omulet Tampit, nu degeaba mi se spunea asa, exista doua poze facute acum mai bine de 30 de ani, una e cea din imagine celalata cand deja nu mai eram in leagan, sau eram, dar pe picior clar de plecare. Nu a avut timp prea mult fotograful sa suprinda un moment unic care nu aveea sa se mai repete in urmatorii 20-25 de ani.

Celalat, mai linistit de felul lui e „frate-miu”, m-ati auzit deseori povestind de el, multi au crezut din povestirile mele  ca e chiar frate de sange. In ambele poze el a iesit exact in acelasi loc, probabil ca a stat acolo multa vreme dupa ce eu m-am invartit in jurul leaganului, m-am cocotat pe orice mi-a stat in cale si am alergat prin toata zona.

20 de ani din viata, si doar 2 poze, ambele oarecum asemanatoare. Avem multe momente petrecute impreuna, multe prostii facute de-a lungul primilor ani ai vietii de ar depasi cu mult nebuniile facute de Creanga. Probabil candva in eternitate cineva si le va aminti si va scrie o poveste.

Deci poza asta e venita …

• Din vremurile cand bautura preferata era cico la dozator si doar cand mergeam la mare primeam o gura dintr-o bautura mult mai buna numita Pepsi.
• Din vremurile cand stateam noaptea la coada ca sa primim a doua zi o bucatica de carne, dar se legau prietenii acolo si totul era minunat.
• Din vremurile cand ne jucam de-a indieni in casa si am pus in mijlocul casei un lighean in care am dat foc la hartie igienica. Si totusi in ziua aia nu am stricat nimic.
• Din vremurile cand plecam prin rapele de la marginea orasului si ne rupeau parintii cu bataia cand ne gaseau dupa 2-3 ore de cautari.
• Din vremurile cand singura noastra grija era sa ne jucam si sa avem grija unu de altul.
• Din vremurie cand l-am scos pe fratiorul meu din gaura facuta in gheata in care tocmai picase.
• Din vremurile cand mergeam la pescuit. Si de atunci nu am mai fost niciodata la pescuit.
• Din vremurile cand zgripturoaica de sora-sa nu ne lasa sa ne jucam impreuna.
• Din vremurile cand existau caluti de plastic, si calareti, si indieni, si masinutele de fier erau la mare cautare.
• Din vremurile cand atunci cand ma enervau fetele mai mari, dadeam pantalonii jos, si chilotii si toate fugeau si scapam de ele.
• Din vremurile in care nu stiam ce insemana „sa o f&^ pe m^&% in c^&” dar avea mare efect atunci cand ma enervam.
• Din vremurile cand eram fericit desi uneori ma jucam cu pietre in loc de masinute.
• Din vremurile cand totul era minunat, si nici macar nu imi dadeam seama de asta.

Ce vremuri mai erau, si ce minunat era. Si in vremurile alea Social Networks Conference se facea in fata blocului cu prietenii stabilind cu ce urma sa ne umplem intreaga zi.