Posted by O noua zi, o noua aventura, mai ales ca incet, incet HUB-ul electric construit cu pasiune de cei din Tabara lui Andrei incepea sa prinda forma inca de dimineata. A urmat punerea lui in functiune la Brasov, astfel ca, dupa o saptamana de munca, era necesara si putina relaxare pentru toti cei implicati, iar seara s-a incheiat cu celebrul foc de tabara, un spectacol minunat de artificii (cred ca cel mai misto din viata mea) si multa distractie la final de tabara.
Probabil ar fi foarte multe de spus, mult mai multe decat ce se vede in 10 minute de filmulet. Unele povesti de-ale copiilor veniti in tabara sunt extraordinare si impresionante, efortul si dedicarea tuturor celor care se implica in organizarea acestui eveniment este de asemenea de admirat si te face sa crezi ca in tara asta, uneori, se mai intampla si lucruri bune.
Echipa celor de la EFdeN mi s-a parut de asemenea extraordinara prin dedicarea si munca depusa, mai ales ca i-am vazut de dimineata pana seara in santier muncind, chiar si „peste program”, dupa ce munca acelor copii se terminase de ceva ore bune. I-am vazut muncind pana si la lumina lanternelor in timp ce noi toti ceilalti luasem deja masa si ne pregateam de petrecere. Astfel de oameni isi castiga rapid respectul in fata mea, chiar daca la inceput mi s-au parut putin aroganti.
E destul de ciudat sa vezi ca ceilalti muncesc in timp ce tu te plimbi printre ei, pui intrebari, filmezi, faci poze sau stai la umbra si lucrezi pe laptop. Pe de o parte iti dai seama ca si munca ta este importanta, pentru ca prin intermediul tau si altii vor putea afla de lucrurile minunate care se intampla acolo, pe de alta parte te simti mic si ai impresia ca munca ta (care de multe ori nu este nici ea foarte usoara) nu este nici pe departe atat de importanta ca ceea ce fac acei oameni, care construiesc ceva, care invata pe altii sa construiasca si care in final schimba vieti. Daca eu pot spune ca am inspirat cativa oameni cu ajutorul blogului meu, nu cred ca as putea sa spun vreodata ca am schimbat vieti, dar mentorii care au stat zi de zi cu cei din tabara, unii dintre ei si timp de 5 saptamani, cu siguranta au schimbat cateva.
Mi-ar fi placut sa pun si eu mana la constructia hub-ului, chiar si la montarea unui singur surub si atunci cand trec prin Brasov sa pot spune mandru: „Vedeti surubul asta mic de pe scandura asta? Eu l-am montat!”.
In rest, pe toata perioada taberei am fost parca mult mai serios decat sunt de obicei, unii chiar se intrebau daca m-am suparat la glumele lor, desi eu in general nu-s suparacios si apreciez umorul si ironia in fiecare moment. Cred ca eram doar putin stresat fiind finalul lunii, o luna nu tocmai din cele mai bune din punct de vedere financiar si asta ma facea poate sa fiu mai ingandurat.