Spun asta destul de des, unor oameni care cred ca in jurul lor se intampla numai lucruri nasoale. De multe ori e greu sa le demonstrezi ca nu au dreptate, mai ales ca nu ai trait si experimentat in locul lor. Si uneori stau si ma gandesc ca, daca as fi in locul lor, probabil nici nu as mai spune asta.
Desi sunt un optimist convins, uneori si mie mi se mai ineaca corabiile. Mi-am dat seama ca, de cele mai multe ori viata, si lumea din jurul nostru este mai mult o reflectie a propriilor noastre ganduri. Daca suntem suparati, atunci o sa vedem in jurul nostru doar lucruri urate; daca suntem fericiti, atunci o sa vedem viata in roz. Stiu, o sa spuneti ca nu este asa, dar tot ce trebuie sa faceti sunt doar niste schimbari in modul vostru de a gandi, pentru a vedea astfel lucrurile.
Omul din mall
Nu-s un fan al mall-urilor si nici al cumparaturilor. Dar, din cand in cand trebuie sa-mi fac fericita si jumatatea si merg (mai mult cu gandul la jucariile de la Diverta sau la vreun film bun la Samsung iMAX). Cand e vorba de magazinele de haine, fug ca de diavol. Asa ca stau pe banca si ma uit la oameni.
Da, ma uit la zecile si sutele de oameni de toate culorile care trec pe langa mine. O doamna eleganta la 50 de ani trece pe langa mine, cu siguranta a fost frumoasa in tinerete. Si parfumul cu care s-a dat miroase bine. Urmeaza un negricios in maieu si cu lant de aur, are de mana un copil pe care il trage dupa el, copilul zambeste si ii cere o inghetata, zambeste si negriciosul si se indreapta spre toneta cu inghetata. Nu-mi plac copiii, dar zambetul acestuia parca mi-a adus buna dispozitie in suflet. Urmeaza doua pustoaice de liceu imbracate viu colorat. Se inghiontesc, rad, sunt pline de viata. Dupa ele, un domn distins, cu palarie, pare un om de afaceri retras la pensie, e calm, merge incet, gandindu-se parca la fiecare pas pe care il face.
Dupa acestia, alti oameni, cu haine colorate, cu coafuri diverse, cu ganduri diverse. Si sunt frumosi.
Toti trec pe langa mine. Unii grabiti, altii in plimbare. Unii au uitat sa zambeasca, altii se uita cercetatori la mine. Le zambesc si imi spun din nou in gand: sunt frumosi. Toata nebunia aia de oameni diferiti si haine diferite si comportamente diferite…. ii fac frumosi.
Dupa ce i-am privit pe toti, am inteles din nou acelasi lucru pe care il stiam dintotdeauna, dar pe care e bine sa mi-l reamintesc din cand in cand: Viata e frumoasa!
http://www.youtube.com/watch?v=A3yCcXgbKrE
Intr-adevar, ai dreptate. Viata, in esenta ei este frumoasa. Numai ca, uneori, suntem atat de grabiti si concentrati sa iesim cu bine din necazuri, incat egocentrismul ne cam priveaza de restul lucrurilor pozitive. Am ajuns la concluzia ca, orice si oricum am face, timpul trece la fel. Si atunci de ce sa te consumi, cand tot acolo ajungi?
Ceramic Destroyer
😉
da…viata este frumoasa,dar nu mereu….e frumoasa atunci cand ai cu cine sa ti-o petreci,cand ai langa tine 2-3 prieteni adevarati,cand totul iti iese cum trebuie si cand nu se gaseste niciun „destept”sa se bage in treburile tale….dar la cat de rea e lumea in ziua de azi uneori te saturi de tot….dar momentele frumoase valoreaza mai mult decat orice 🙂
@Brenda
Mi se pare ca ce spui tu acolo in primele fraze, tinde spre o viata ideala.. frumusetea consta de fapt in contrastul dintre bine si rau , dintre momentele bune si momentele mai putin bune… prin asta ne dam seama de fapt ce inseamna binele – nu ne place raul… Toate urcusurile si coborasurile au rostul lor, ca sa ne inalte spiritul si totodata sa ne coboare cu picioarele pe pamant.
Lumea rea- este o proiectie a unor puncte de decor. Este importat sa inveti sa iti educi modul de perceptie a lucrurilor mai putin frumoase din jur. Daca ele nu sunt ok, ai putea sa incerci sa le privesti un pic altfel , astfel incat sa nu te afecteze atat de tare. Adica un fel de „miserupism”.
Da. viata e frumoasa:))
e o apreciere justa…
C.D.
@Smaranda mailul ala e corect, il citesti de obicei ca ti-am dat un mail si nu stiam daca l-ai primit sau nu, si am pierdut si poza 🙂