13 ani de blogging

Posted by

In toata nebunia care se tot intampla zilele acestea, am si uitat ca 10 mai e zi de sarbatoare pentru blog si ca se fac 13 ani de cand imi postez in online gandurile, ideile si lucrurile in care cred. Noroc cu articolul de aseara, ca mi-am readus cumva aminte de inceputurile mele in blogging si astfel am realizat ca am ratat ziua blogului meu.

Recitind articolul scris anul trecut, constat ca dupa ce scrii 10 ani, ziua aceasta nu mai pare asa de importanta, anul trecut era sa o ratez si mi-am aminit la limita, iar anul acesta nici macar nu mi-am mai amintit. Sa fie varsta, sa fie faptul ca alte lucruri au devenit mai importante in viata mea? Nu stiu.

Unii ar spune ca blogurile si bloggingul nu mai sunt ce erau odata, ca acum la moda e vlogul sau instagram sau orice alta nastrusnicie care se inventeaza sau reinventeaza in fiecare zi, dar uita un lucru esential, ca cel putin eu, atunci cand m-am apucat de scris, nu am facut-o nici pentru celebritate, nici pentru a face bani din asta, am facut-o pentru placerea scrisului, pentru posibilitatea de a-mi expune gandurile si pentru a crea astfel o comunitate, in jurul blogului, de oameni care gandesc ca mine.

Cand spun mereu ca vreau sa ma reapuc de scris – si spre surprinderea mea, in ultima perioada pot sa spun ca am fost ceva mai activ – o fac nu pentru celebritatea de alta data (de la o varsta ti se cam rupe de influenta si inflenceri), nu pentru a face bani din asta, ci pur si simplu pentru placerea mea de a scrie. Asa cum imi pot aloca seara o ora ca sa ma joc la Playstation sau sa ma uit la un film sau la o emisiune tv, mi-as aloca cu mare drag o ora pentru a-mi asterne gandurile si ideile aici, pe blog. Problema e ca seara, obosit dupa o zi de munca, nu mai e chiar asa de usor sa pui niste idei cap la cap si sa fie si inteligibile, iar dimineata e mai greu sa aloci o ora din viata, mai ales in zilele cand calendarul e plin de lucruri de rezolvat in firma.

Oricum, voi continua sa scriu spre placerea unora si tristetea altora. Voi continua si sa traiesc si sa ma bucur de viata, cu bune, cu rele si mergem mai departe. Nu pot sa constat decat ca de la an la an dispar incet, incet cam toti cei care ma criticau si atacau vehement si vreau sa precizez ca am un profund respect pentru cei care inca au mai ramas pe baricade, chiar daca drumurile noastre nu se mai intersecteaza nici macar in online.