Consignatia 70 80: Videocasetofonul

Astazi a venit randul videocasetofonului sau video-ului sa isi spuna povestea, si inainte de a incepe sa va povestesc cum am vazut eu nenumarate filme la video o sa va spun cand am avut eu parte de primul video. Ei bine, mi-am cumparat unu nou nout in momentul in care nimeni nu mai folosea asa ceva. L-am luat si videorecorder. L-am folosit de doua ori sau maxim de 3 ori si in rest si acuma ma incurca prin casa. E nou. Daca il vrea cineva sa lase un comentariu de ce il vrea si poate il obtine.

In vechime insa, am avut parte de multe filme datorita unui priten bun de familie, al parintilor mei nu al meu. Tatal meu se mai intindea seara la un pahar de vorba cu niste buni prieteni de familie, fam Dinu, sau Doctoru Dinu cum ii spuneam noi tuturor bunului prieten al tatalui meuu. El avea video, iar tata ma mai lua cu el in plimbare seara, apoi ii uita dumnezeu la vorbe iar eu trebuia sa am o activitate, asa ca invatasem singur cum se umbla cu video-ul si imi puneam filme.

Multe filme, probabil de acolo se trage pasiunea mea de cinefil, ideea e ca petreceam serii multe uitandu-ma la ce casete vroiam eu. Erau si traduse, moment in care trebuie sa ii multumesc incaodata doamnei Irina Margareta Nistor care a facut posibila pe vremea aceea accesul la o traducere zic eu de calitate. Aveti aici un interviu cu ea, din cadrul aceluiasi eveniment, Consignatia 70-80.

Ei bine o sa va povestesc doar un film care avea doua parti, din pacte nu am gasit si caseta cu partea a doua si desi probabil acum filmul era o porcarie mi-ar place sa stiu care naiba era sfarsitul. Se numea „Masina Fantoma” (deja dupa titlu stiu ca o sa radeti) si la vremea aceea filmul a parut super tare. Era vorba de ceva curse ilegale de masini, nu nu va speriati, filmul e SF, doar nu credeati ca ma uitam la altceva cand eram mic, la un momentat venea o masina sa concureze cu „smekerasi” la o curba o lua inainte dupa curba ii astepta de-a curmezisul drumului, aia intrau in ea, facea bum, masina asta fantoma se reconstruia la loc, si… nu am sfarsti la film. Asa ca daca il recunoaste cineva si stie cum ii zice in engleza sa-mi zica.

In rest, pot sa va mai adaug ca am o singura caseta video in casa, caseta pe care mi-a fost servita inregistrarea unui moment deosebit din viata mea, cine stie despre ce vorbesc stie, cine nu, afla altdata.