Inapoi in online

Posted by

provocareIn ciuda unora care probabil sperau ca au scapat de mine, iata-ma dupa doua zile de munca, inapoi in online. Au fost 36 de ore in care am invatat multe, in care am trecut multe teste si in care mi-am demonstrat mie, in primul rand, ca nimic nu ma poate opri in drumul meu spre succes. O evaluare a pagubelor o sa o fac abia la finalul lunii, dar pana atunci am facut o evaluare a mea si mi-am dat seama cat de mult m-am schimbat, cat de mult au contat orele in care am studiat despre antreprenoriat si cat de mult s-a schimbat mindset-ul meu in ultimii ani.

O sa fac un scurt istoric al celor 36 de ore si o paralela intre ce s-a intamplat si reactiile pe care le-as fi avut cu cativa ani in urma. Reactii care au facut diferenta.

Momentul zero

Un simplu Mysql connection error care parea rezolvabil printr-un restart al serverului, asa cum am mai facut si altadata. Pentru a nu avea serverul down prea mult, l-am executat direct dupa tableta in autobuz si, cum mai aveam putin pana la munca, am zis ca rezolv de la calculator problema si vad de ce nu a repornit serverul dupa restart. Cateva ore mai tarziu, aveam sa realizez ca serverul s-a dus pentru totdeauna.

Evaluarea pagubelor

Estimarea initiala era destul de sumbra, toate articolele de pe haotik.ro, dar si de pe celelalte site-uri erau piedute pe ultimul an de zile, pentru ca nu imi aduceam aminte sa fi facut vreun back-up major in 2012. In minte imi rasunau zecile de articole ale lui Zoso care striga disperat backup-uri, backup-uri, backup-uri. Intr-un asemenea moment, te gandesti daca mai incerci sa faci ceva cu blogul sau renunti; si nu in mod expres la haotik.ro unde scriu de placere, ci la blogurile unde platesc oameni sa produca un continut. Am refuzat sa calculez si eventualele pierderi in bani. Singurul meu focus era recuperarea datelor intr-un procent cat mai mare si evaluarea situatiei la final pentru viitoarele decizii.

Pastrarea calmului

Pe parcursul celor 36 de ore, atat colegii de pe naveta, cat si alti prieteni au observat ca sunt foarte concentrat, ca nu am chef de vorba si ca ceva s-a intamplat. Cand au aflat ca tot blogul meu s-a dus pe apa sambetei, mai multe persoane mi-au zis ca se mira cum pot fi atat de calm. In alte conditii, as fi fost disperat si probabil daunele produse ar fi fost mult mai mari.

Aseara la ora 23:00, m-am dus la culcare. De obicei ma duc mai tarziu, dar am lasat scp-ul sa traga fisierele de pe server si am incercat sa am parte de opt ore de somn, pentru ca stiam ca urmeaza o zi grea, in care trebuia sa fiu foarte odihnit si creierul trebuie sa mearga brici. In alte conditii, as fi stat pana la 4-5 dimineata, cand probabil din cauza oboselii as fi facut greseli foarte mari, iar oboseala de a doua zi ar fi dus in mod clar la un dezastru. Constient ca trebuie sa fiu odihnit, am dormit foarte bine si nu am lasat stresul sa imi afecteze somnul.

Rezultatele

Odihna si calmul si-au spus cuvantul, pas cu pas, linie de comanda dupa linie de comanda, am invatat lucruri noi si, cu ajutorul unui coleg, caruia ii multumesc, am reusit sa montez bazele de date din mysql pe computerul meu, am facut un dump la ele in fisiere .sql si, dupa o scurta verificare, speram ca am salvat 99% din bazele de date. Fisierele le luasem oricum pe toate in timpul noptii, asa ca lucrurile stateau mai bine.

La primele teste pe localhost, reusisem sa am toate posturile blogului meu cu niste caractere de „ă” la inceputul fiecarui paragraf si cu ciudatenii in loc de diacritice in comentarii; cu ceva munca se putea aranja la loc articol cu articol. Din considerente seo, am reusit sa pun totusi baza de date respectiva sus, inainte sa plec la tren. Astfel, la ora 18:10, am uploadat-o si am observat cu surprindere ca totul era perfect. Chiar i-am dat un drop si am mai pus-o sus inca o data, pentru ca nu-mi venea sa cred ca totul arata exact ca inainte.

Evaluarea situatiei

Dintr-o data, situatia arata foarte bine, server nou (da, am mai achizitionat un server de la 1and1), recuperarea datelor in procent de 100%, dar cel mai important, evaluarea mea si a modului in care m-am comportat in aceste 36 de ore dadea bine de tot cu plus. Am plecat la tren fericit, pentru ca mi-am dat seama ca am trecut un test cu succes, un test pe care l-as fi trecut cu succes si daca as fi pierdut munca mea din ultimul an de zile. Calmul, rabdarea si perseverenta de care am dat dovada nu au decat un singur efect, ma incarca cu energie, pentru a face fata urmatoarelor provocari, pentru ca lucruri nasoale se pot intampla in orice moment al vietii si asta a fost un mic test care mi-a demonstrat mie insumi ca pot sa trec peste ele.

Pentru ca e al naibii de simplu sa spui din gura ca mergi pe drum, cazi, te ridici si mergi mai departe si e mult mai greu in practica. Sau parea greu, pana in urma cu ceva vreme. Mai am de lucrat mult la mindset-ul personal, dar acesta a fost un semn ca sunt pe drumul cel bun.

P.S. Cred ca va dati seama ca zilele acestea, desi am fost la munca si am facut ceva si pe acolo, prea multa treaba nu am facut, asa ca am decis ca sambata si duminica sa renunt la orele de dans si sa merg la munca. Pentru ca imi doresc ca sefii mei din Germania sa-si pastreze in continuare parearea buna pe care o au despre mine.

P.S.2 Am ratat How-To-Web din cauza problemelor cu serverul, pentru ca gasisem un sponsor care sa-mi plateasca intrarea, dar asta este, in viata mai si pierdem, as fi fost degeaba acolo, daca gandurile mi-ar fi stat la server.

3 comments

  1. Bine ai revenit 🙂 Chiar ma gandeam azi la tine si vroiam sa te sun… Dar na, ocupat n-am mai apucat. Ma bucur ca ai revenit cu forte proaspete.

  2. Bravo 🙂 Sincer am fost blocat incercind sa accesez sit-ul 🙁 M-au intrebat „ai mei”ce se intimpla asa ca le-am spus ca o fi de la hosting o problema 🙂 Nu te-am bîzîit cu intrebari …. Inca o data:welkome …back(up) 🙂

Comments are closed.