feb. 6

Stresul invizibil al lipsei banilor

Initial, prin toamna, devenisem extraordinar de stresat din cauza banilor care nu numai ca nu mai ajungeau, dar parea ca ma afund din luna in luna mai rau.

Asa ca am pus pe hartie cheltuielile, am taiat benzina (vreo 10 mil) si am trecut la naveta cu trenul, am taiat si multe alte chestii de pe lista si, asta e, supravietuim.

Ba o vreme parea ca soarele a rasarit si pe strada mea, la finalul lunii cifrele dadeau cu plus, din ce era cu plus plateam datorii, totul era bine si frumos si toate lucrurile pareau ok.

Asta pana in ziua cand m-am indragostit de Galaxy Tab,  la inceput am zis, lasa ca particip la toate concursurile unde se da ca premiu asa ceva, poate cine stie. Apoi a inceput sa ma macine pretul, 27 de milioane, exact suma pe care mi-am permis-o in urma cu multi ani sa o dau pe un Nokia 7710, primul meu telefon de clasa business. Si de acolo incep amintirile, nu cele din epoca ceausista, cele mai recente, cum nici playstationul (3) pe care mi-l doresc de vreun an parca nu merita banii, cum si alte device-uri pe care mi le-as dori, mai ieftine sau mai scumpe le-am taiat de pe lista. In afara de nebunia cu Sony Vaio (care a meritat din plin sacrificiul), nu mi-am mai luat nimic, absolut nimic, nici o jucarie noua, nici macar un mp3 player (da, stiu, am castigat unul, dar l-am dat blogosferei), oricum nu-mi doream unul, dar sunt o groaza de multe alte device-uri pe care mi-ar placea sa le am.

Weekendul asta am stat si nu am facut nimic, nu am avut chef nici macar sa ma duc pana jos la magazin dupa cola, am zacut pur si simplu in scaun la calculator fara sa fac nimic.

Se pare ca desi stau bine, cel putin pe hartie cu banii, si ca incet incet datoriile pe care le am, scad, lipsa gadgeturilor care imi sunt atat de dragi face totusi sa existe un stres invizibil. Cu toate acestea, lucrez la niste proiecte misto de care o sa fiu mandru in curand. Dar din cand in cand, parca ma ia asa o stare de lene amestecata cu amar.

Si totusi o sa reusesc eu sa-mi iau Galaxy Tab-ul ala pana la urma.

P.S. Sper ca in momentul in care se publica acest articol sa fiu cu bateriile incarcate la maxim pentru ca-s pe drum spre casa dupa cele 6 zile pe partiile din Franta de la Snow Explosion. Macar daca pentru gadgeturi nu au fost bani, pentru marea mea dragoste Snowboard-ul s-au gasit, noroc cu Snow Explosion.

Ti-a placut acest articol? Sustine-ma pe Patreon!