Am vazut un articol la Rivi pe tema asta si am zis ca, de ce nu, e un subiect bun de dezbatut. Mai ales cand stiu ca sunt atat de multe mituri in jurul banilor, incat probabil s-ar putea scrie o carte sau mai multe pe tema asta, dar eu zic ca o sa ma rezum doar la cateva obiceiuri legate de modul de utilizare al cardurilor bancare, al banilor din portofel si al securitatii si securizarii banilor.
De asemenea, legat de posibilitatea de a-ti fi furati de pe card, unde am vazut si eu ca destul de multi oameni prezinta ingrijorari legate de acest aspect, dar daca esti putin atent, nu prea are ce sa se intample, iar in cazul meu, ca-s genul ala mai paranoic, chiar cred ca pot sa stau relaxat.
Unde-mi tin banii?
Banii stau bine la banca, chiar daca sunt adeptul criptovalutelor si nu am o incredere sporita in banci, totusi mi se pare unul dintre cele mai bune locuri de a-ti tine economiile (nu discut aici despre banii dedicati anumitor investitii, cu risc mai mult sau mai putin ridicat). Legat de asta, am vreo 2-3 carduri pe care le folosesc in mod curent si am ajuns la nivelul in care, daca am bani in portofel si trec pe langa un ING, ii si depun repede in contul bancar. Daca Rivi am vazut ca isi mai tine ceva maruntis in portofel, in cazul meu nu prea tin niciodata nimic.
Ma fac mereu de ras. Vine curierul, cel ce a trimis coletul a zis ca platesc eu transportul, 20 de lei, nu mergea pos-ul lor (ca au si asa ceva in dotare), prin urmare da-i si cere repede la un vecin. Vine un instalator la sediu, sa-i dau o atentie acolo ca de platit il platea proprietarul spatiului, noroc cu colega ca ii ceream ei. Sunt sute de situatii in care intreb de cum intru intr-un restaurant sau bar daca se poate plati cu cardul, ca stiu ca de cele mai multe ori nu am bani fizici in portofel.
Vreau sa-mi iau un suport pentru carduri cu protectie (modelul acesta), dar mai mult pentru ca mi se pare o jucarie interesanta, care ar ocupa mai putin spatiu, decat pentru protectie, momentan cardurile mele bancare stau in portofel in zona de mijloc, inconjurate de alte carduri de reduceri si alte nebunii si oricat am incercat cu portofelul inchis, nu-l citeste niciun aparat, deci sunt destul de relaxat si cu treaba asta cu RFID si cu faptul ca cineva in autobuz ar putea cu un aparat sa citeasca vreun card de-al meu.
In afara de asta, banii nu stau in contul curent decat in sume mici de pana in 200-300 de lei. Am conturi separate unde ii tin si din care ii transfer in functie de nevoi catre contul curent cu ajutorul aplicatiei de internet banking. Deci si daca cumva cardul meu ar fi expus riscului de securitate, nu ar fi o asa mare problema.
Cand sunt paranoic?
De fiecare data cand sunt la un bancomat, trag de toate partile lui in care ar putea fi montat un skimmer. (Este un aparat care se pune de obicei peste lacasul in care bagi cardul pentru a-l citi si a-i face o clona, in timp ce undeva intr-un colt trebuie sa fie o camera minuscula pentru a vedea pin-ul. Exista si skimmere care acopera toata fata bancomatului.) De asemenea, cand tastez pin-ul, acopar bine cu cealalta mana si cu portofelul tastele, practic tastez pin-ul pe pipaite, fara ca macar eu sa vad ce tastez… (Credeati ca glumesc cand am spus ca-s paranoic?)
Platile pe internet le fac linistit daca e vorba de un site mare sau care are un procesator serios de plati in spatele lui. Nu bag datele niciodata pe un site care are plata insite si nu este externalizata catre un procesor de plati cu care sa mai fi lucrat. Oricum 90% dintre aceste site-uri sunt tepe menite sa te lase fara bani.
Comand online cu plata ramburs in 90% din cazuri
Si nu o fac din cauza securitatii, as plati relaxat cu cardul fara sa ma stresez prea tare ca s-ar putea intampla ceva rau, problema insa e la vanzator. Cum comandam cu cardul, cum se intampla ceva… de exemplu nu mai e produsul pe stoc si imi returneaza banii in nu stiu cate zile…. il trimit si vine coletul dupa 2 saptamani. De cand am trecut la plata ramburs, se intampla minuni.
Sa comanzi o componenta de calculator vineri la ora 4 dupa-amiaza si sambata la ora 10 sa fie curierul la usa, chiar si eu am fost surprins. Aici am o procedura, nu a venit coletul in 4-5 zile, comandam de la concurenta (chiar daca e mai scump) si nu-mi bat capul daca s-a ratacit coletul la curieri, daca a „plouat” afara sau mai stiu eu ce alta scuza penibila. Culmea e ca de vreo 2-3 ani de cand fac doar plata ramburs, vin coletele cu o vitezaaaaa… si nu se rataceste niciunul.
Cand sunt in afara tarii, incerc sa am cash
La benzinarii platesc cu cardul, la hotel, daca se poate, platesc tot cu cardul, dar in rest caut sa am cash cu mine pentru a face alte plati. Uneori nu se accepta cardurile din Romania, de exemplu, acum cativa ani in Austria la supermarket se uitau dubios la cardul meu bancar (e posibil sa se mai fi schimbat treburile sau poate eram noi dubiosi ca intrebam asta), deci nu ma bazez prea tare pe carduri, am un Visa Silver care in general e cardul de back-up in caz ca se intampla ceva si avem nevoie de bani in afara bugetului de vacanta. La greci nu are rost sa povestim ca la taverne nici nu am indraznit sa intreb daca accepta carduri.
Am bani / nu am bani
Nu de putine ori au fost prieteni care m-au auzit sau vazut ca nu am bani de o chestie banala, gen de iesit in oras la un film, ca a doua zi sa ma auda ca mi-am cumparat cine stie ce chestie super scumpa de pe internet. Asta i-a bulversat de multe ori, pentru ca nu am stat sa le explic ca am banii separati pe bugete, ca in firme, si s-ar putea sa nu am bani de iesit la un film dar sa am in alt cont de investitii bani care sa-mi permita sa cumpar un produs de cateva mii de euro din bugetul de investitii, sau sa plec intr-o vacanta cu banii din contul destinat vacantelor.
Nu imprumut si nu ma imprumut
Cred ca asta e valabil si la o cana cu apa, nu doar la bani. Nu stiu de ce, dar asa am fost invatat. Prefer sa fac totul prin fortele proprii si sa nu am prea multe griji noaptea. Am avut doua tentative de imprumut de la banca, amandoua sortite esecului; a treia oara nici nu cred ca ma mai complic sa intreb de credite. Important e sa ai o viata financiara suficient de echilibrata incat sa nu ajungi sa ai nevoie sa faci un credit. Urmand aceeasi idee, bineinteles ca si toate cardurile mele bancare sunt de debit, nu am vrut niciodata card de credit, nici macar acela in care poti sa beneficiezi de inca un salariu 3 luni fara dobanda.
îmi place treaba cu bugete clar definite pe căprării. îți trebuie o disciplină extraordinară dar și un control permanent. bănuiesc că foarte putini înțeleg și, și mai putini apreciază.
Nu e foarte greu sa faci asta, mai ales dacă ai o aplicație care îți face toată treaba pentru tine. Stabilești bugetele, planifici plățile fixe, pui deoparte pentru neprevazut și ai un control total la tot ce faci. Dacă te interesează, ba chiar poți adauga mai multe persoane, (cazul meu, soția) si împreună să contribuiți la aceleași bugete. E puțin mai greu la început, până când stabilești totul, dar apoi, e foarte simplu.