ian. 27

Povestiri de antreprenoriat: Un vatman, pasiune, succes

M-am intalnit zilele trecute in tramvai cu un vechi amic. Chiar doream sa dau de el, sa mai stam la vorbe, dar nu mai aveam numarul lui de telefon. Cand a venit la mine, aveam impresia ca a venit sa-mi ceara biletul la control, dar m-am trezit repede la realitate si mi-am dat seama ca era el, vechiul meu amic. Din primele cateva vorbe, mi-am dat seama ca stau de vorba cu un antreprenor. Mi-a spus: „daca te misti toata ziua, e imposibil sa nu faci bani”.  Mi-a povestit, pe scurt, cam care mai e viata lui, ca are o firma, ca a inchiriat/cumparat o garsoniera unde are sediul firmei, ca ii merge destul de bine si ca e multumit si fericit cu ceea ce face.

Dupa ce ne-am luat la revedere, mi-am dat seama ca povestea lui, asa cum o stiu eu este una extraordinara, care merita pusa pe blog si am decis ca in zilele urmatoare sa o scriu.

L-am cunoscut pe Marius in urma cu 10 ani, cand construiam reteaua de cartier si avea net de la mine. Pe vremea aceea era vatman, adica avea un job, cu un salariu nu prea mare si dadea toata ziua de o maneta in tramvai. Pe langa salariul mic, o sotie si un copil, mai avea si o datorie imensa la banca. Un apartament. Si nu, nu va ganditi ca a facut el vreun credit la banca sau ceva. Doar a girat pentru niste prieteni de familie pe care ii stia de 10 ani, iar acestia au fugit pur si simplu in Spania. Asa ca muncea din greu, din zori si pana seara, ca sa plateasca datoriile altora la banca si sa puna si ceva la sfarsitul zilei pe masa.

Omul avea un vis, sa aiba un post de radio, al lui, Best FM. O vreme a avut radio pirat, cu antene puse pe bloc, cu tot ce trebuie, emitea cu nu stiu cati Wats. Vreo 2-3 luni nu i-a spus nimeni nimic, pentru ca ce emitea el era atat de profesional facut si atat de bine aranjat, incat nu si-au dat seama ca este vorba de un radio pirat. Dupa 2 luni insa, l-au sunat si i-au spus sa inchida emisia, ca altfel va avea probleme.

Pe vremea aceea, dupa job, se ducea la diversi sa instaleze un windows, sa le instaleze drivere, sa configureze si sa repare computere (doar cu licenta). Si lua acolo 30-50 de lei pentru serviciile pe care el facea. Cat era ziua de mare alerga de la unul la altul, pentru a reusi macar sa plateasca ratele la banca.

Apoi intr-o buna zi si-a dat demisia de la RATP (transportul comun din Ploiesti) si si-a vazut de ale lui. A colaborat cu un radio facut online de o americanca, s-a apucat pe langa spoturile pe care deja le facea (spoturi audio) sa invete sa faca si spoturi video, filmari, efecte si tot ce se cere. Si a mers mai departe. A lucrat si pe la Wyl FM intr-o vreme, s-a tot invartit si s-a miscat cat a putut de bine.

La un moment dat, nu am mai stiut de el. Am cam pierdut legatura. In urma cu vreo doi ani, cand eram invitat pe la emisiunile tv, mi-a zis unul din angajati ca il stie. Mi-au zis ca l-au proreclit Manuta, pentru ca se misca foarte repede si face treaba foarte buna. Apoi m-am intalnit fugitiv cu el intr-o zi de vara cand eram cu motorul si mi-a zis ca avea nu stiu ce colaborari pe la National TV si ca alearga si la Bucuresti si la Ploiesti, ca scapase demult de rata la banca si chiar isi cumparase o masina, mai veche, mai ruseasca, dar 4×4 cu care se mai bucura din cand in cand in weekend-uri de aventuri offroad.

In urma cu aproximativ un an, la intrarea in Campina am vazut un banner mare, stradal, pe care scria Radio Best FM, 88.6 Fm. Si am zis, wooow, si-a indeplinit un vis si m-am bucurat foarte tare pentru el.

Acum are si o firma, nu stiu cum se numeste, ca nu am apucat sa intreb in tramvai despre asta si probabil ca oricum nu as fi retinut numele. Dar m-am convins ca am in fata un antreprenor, un antreprenor care s-a zbatut mereu sa reuseasca. Mi-am dat seama privind in urma, ca nu l-am auzit niciodata sa se vaite ca viata e naspa, ca tara e de cacat. Mereu vorbea despre visele sale si despre ce face ca sa reuseasca. Nu stiu cati ani are, dar sigur nu era un tanar acum 10 ani cand l-am cunoscut. Eu eram un copil fara minte care se visa patron (ca nici de cuvantul antreprenor nu auzisem), el avea un 30-40 de ani.

Daca aveti norocul sa il cunoasteti vreodata, eu zic ca o sa aveti multe de invatat de la el. Pentru ca omul acesta chiar si-a urmat visele si pasiunile si a reusit.

[ sursa foto ]

  1. Frumoasa poveste dar in acelasi timp si foarte trista datorita faptului ca prietenul tau Marius, a girat pentru niste prieteni si aia ca niste adevarati prieteni au plecat in Spania si lasand-ul sa se chinuiasca sa plateasca datoria. Respect Marius.
    Aceasta poveste trebuie urmata de marea majoritate si sa stie ca daca muncesti si ca te zbati poti sa iti indeplinesti visul.

Comentariile sunt inchise.