Dupa drumul lung, cu multe pauze, spre seara am ajuns in Mahmudia si ne-am cazat. Nu ne era foame pentru ca mancaseram pe drum, asa ca am hotarat sa ne plimbam putin pe faleza si sa admiram barcile, pontoanele si peisajul. Am decis ca vom reveni a doua zi pentru a face poze si a inspecta si mai atent zona. M-am suit pe toate pontoanele pentru ca pareau de utilitate publica. Erau vreo cateva marcate ca proprietate privata si accesul interzis, dar in rest pareau perfecte pentru admirat Dunarea si natura inconjuratoare. Nu mai spun ca la cea de-a doua plimbare, mi-am luat binoclul cu mine, asa ca puteam sa admir peisajul pana departe, in zare, sau sa vad detaliat anumite aspecte ale vietii pe Dunare.
Printre lucrurile mai deosebite pe care le puteti admira si voi in galeria de poze sunt cotetul de gaini din copac, picturile de pe garduri si case si, nu in ultimul rand, barcile, Dunarea si peisajul absolut mirific.
Despre picturile cu peisaje din Delta, am aflat ca sunt facute de un „betiv”, nu are casa, avea la un moment dat una care s-a daramat, doarme pe unde apuca sau pe la cine-l primeste si realizeaza picturile acestea pe care le puteti vedea atat pe case cat si in interiorul pensiunilor din Mahmudia. Aveam o pictura mare chiar in camera in care am stat, iar in sala de mese trona o alta pictura imensa de acelasi autor. Nu mi-a dat prin cap sa le fotografiez pe toate, din pacate.
De asemenea, la pensiunea unde stateam aveau un robotel care facea curat in fiecare dimineata in pisicina. Mi-a placut enorm de mult principiul pe care functiona, cat si faptul ca era alimentat pe 24 de volti pentru a nu exista pericolul electrocutarii atunci cand acesta functioneaza. Astfel mi-a dat idei pentru iazul pe care vreau sa-l amenajez si cred ca voi incerca sa ma duc in apa doar cu pompe si echipamente de fitrare pe 24 V, pentru a evita eventualele accidente, avand in vedere ca eu voi avea de gand sa inot in iazul respectiv.
Ne-am bucurat de aerul curat, de liniste si de privelistea excelenta pe care ne-o oferea Dunarea.