Imi aduc aminte de acum cativa ani cand aveam un seminar despre afaceri cu studentii de la universitate. Cand i-am intrebat cam ce afacere cred ei ca ar merge in romania unul dintre ei, mai cu chef de glume si care considera ca cumva oricum le stie el pe toate a sarit in sus si a zis repede ca doar un studio de videochat merge in Romania si cam o astfel de afacere ar vrea el sa faca.
Bineinteles ca nu dorea asta, dorea doar sa fie interesant in fata celorlalti colegi. Probabil credea ca o sa ma intimidez pe tema subiectului fiind intr-un mediu universitar. Din pacate i-am dejucat imediat planurile si l-am intrebat daca a studiat putin problema si s-a intrebat macar cam care este investitia necesara pentru a deschide o astfel de afacere si daca a pus pe o foaie de hartie o scurta lista cu posibile probleme care pot aparea intr-o astfel de afacere.
Apoi i-am pus urmatoarea poveste. Cand cautam eu sa deschid HUB-ul gasisem un spatiu care parea sa fie cam ce trebuie, foarte misto doar ca nu avea nici o camera mai mare ci doar multe camarute mici pentru mai multe birouri, asta fiind singurul motiv pentru care nu l-am luat atunci. Pentru ca de inchirierea lui se ocupa o prietena, cateva saptamani mai tarziu mi-a spus ca a reusit sa-l inchiriezi unui tip care avea si un studio videochat in Iasi, si care a reamenajat totul, jugravit, mobilier, aparatura, tot ce avea nevoie pentru a da drumu afacerii, in total vreo 35.000 de euro. Problema a fost ca dupa ce totul a fost gata si a vrut sa dea drumul afacerii si-a dat seama ca are o problema majora, nu a gasit fete care sa vrea sa se angajeze in aceasta industrie, asa ca a platit chiria inca vreo doua luni si pe urma a inchis pentu ca nu mai putea sustine nici macar chiria spatiului care nu producea nimic.
Dup ce i-am spus aceasta problema si i-am spus ca ii pot si aranja o intalnire face to face cu tipul din povestea de mai sus i-am cam inchis gura, ii aratasem ca intre a crede despre o afacere ca e o afacere buna si a colecta cateva informatii din piata este o mare diferenta.
Le-am explicat apoi studentilor ca de multe ori credem atat de tare intr-o idee incat investim timp si bani pentru realizarea ei ca dupa aceea sa constatam pe propria piele ca lucrurile nu merg chiar asa cum am crezut initial.
Le mai dau exemplu de o afacere de crestere a strutilor si dupa ce le precizez ca nu am mancat niciodata un ou de strut presupun totusi ca daca ar avea totusi un gust atat de deosebit incat sa merite banii dati pe el probabil ca am avea peste tot in tara ferme de struti, sau daca nu ar fi un mediu propice pentru cresterea lor ar fi totusi supermarketurile pline de oua de strut importate din cine stie ce tara unde clima e mai prietenoasa.
Ideea pe care am vrut sa le-o transmit a fost ca nu trebuie sa fi antreprenor sau sa ai nu stiu cati ani de experienta in antreprenoriat ca sa vezi ca o afacere cu struti nu este o afacere buna si ca tot ce trebuie sa faci este sa analizezi putin situatia, sa cauti sa ai informatii cat mai corecte din piata si pe baza lor sa poti lua decizi, cu alte cuvinte sa gandesti inainte de a face orice pas legat de afaceri si investitii in zona afacerilor.