mart. 5

Ochiul bionic, inca un pas spre singularity

bionic_eye Am pornit, in urma cu ceva saptamani, discutiile despre creierul uman si despre faptul ca incet, incet, incepe sa fie decriptat si inteles. Va vorbeam despre controlul unui brat robotic cu ajutorul unor senzori conectati la creier (vezi articolul aici). Astazi, o alta interfata reuseste sa transmita semnale creierului si sa ofere o sansa celor care sunt nevazatori. Este vorba de un implant facut pe retina care, prin intermediul unui microcip de dimensiuni foarte mici, face posibila transmiterea de semnale catre nervul optic. Se presupune ca tehnologia va fi folosita in special la cei bolnavi de retinopatie pigmentara, dar pe viitor si in tratarea altor boli.

Microcipul nu necesita niciun alt accesoriu suplimentar pentru a functiona. Are dimensiuni foarte reduse, 3×3 mm si este inventia specialistilor de la compania germana Retina Implant AG. Este dotat cu 1.500 de senzori de lumina care inlocuiesc „senzorii” distrusi de boala.

implant_ocular

Nu imi dau seama daca microcipul transmite datele mai departe catre nervul optic sau catre creier, pe un principiu asemanator cu cel despre care v-am vorbit la controlul bratului robotic. Din cate am citit pe internet, microcipul respectiv transmite impulsuri electrice nervului optic. De asemenea, mai exista un fir foarte subtire care se duce pe undeva, prin zona fruntii, spre zona din spatele urechii, pe unde se alimenteaza respectivul dispozitiv.

Doi pacienti britanici au suferit astfel de interventii chirurgicale si si-au recapatat o parte din vedere; deocamdata, doar la nivelul formelor si a conturului unui obiect, iar unul dintre ei declara ca a avut parte de vise color. Se asteapta o imbunatatire a vederii pe viitor, pe masura ce zona respectiva de creier este stimulata si „reinvata” sa vada din nou.

In mare parte am inteles ca a fost decodat semnalul transmis de retina nervului optic si putem transmite corect semnalele electrice catre nervul optic, pentru ca acestea sa fie usor intelese de creierul uman.

Daca credeati ca asta e tot, ei bine, lucrurile devin si mai avansate. Cercetatorii de la Stanford, California, au dotat un microcip asemanator cu cel al nemtilor cu panouri solare, astfel procedura chirurgicala fiind mai simpla si nemaifiind nevoie de o alimentare externa. Bineinteles, exagerez putin cand spun panouri solare, lucrurile sunt putin mai altfel, dar nu doresc sa intru in amanunte tehnice neinteresante.

La final va intreb doar atat. Cat va dura pana in momentul in care voi dori sa inlocuiesc „senzorii” de pe retina cu senzori mai performanti, care sa transmita creierului meu mai multe informatii legate de lumina, cum ar fi spectrele inaccesibile in momentul de fata, infrarosu si ultraviolet.

Foarte multe din aceste tehnologii ajuta in momentul de fata persoanele care au un anume handicap, dar cred ca, dupa ce aceasta tehnologie devine uzuala, urmatorul pas este imbunatatirea „simturilor” pe care le-am primit de la natura. Si daca credeti ca prea multe semnale vor suprasolicita creierul, nu va faceti griji, se lucreaza si la obtinerea unui cortex artificial care sa extinda capacitatile creierului. Dar despre acest cortex artificial am sa va vorbesc martea viitoare.

Newer Post
Older Post